Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Acum 40 de ani, tata a confecționat la strung un serviciu complet de tacâmuri din oțel. Omagiu pentru cei care rezistă azi eroic în fața etichetei consumeriste „de unică folosință”

Tacâmuri de oțel

Foto: Profimedia Images

România a decis de curând înlocuirea în magazine a tacâmurilor din plastic, cu cele de hârtie sau lemn. Personal, mă bucură nu atât elementul ecologic, deloc de neglijat, cât cel subsidiar, că noile obiectele comercializate nu vor mai fi de unică folosință. Nu pentru că cele de plastic nu ar fi putut fi igienizate și refolosite, dar era prea ieftin „ca să merite”. Cu cele din lemn și hârtie, mut mai scumpe, probabil vom fi și tentați să o facem.

Mi se pare frustrant pentru statutul unui obiect să fie gândit în cele mai mici detalii, proiectat, executat, spre a fi folosit o singură dată, iar apoi aruncat – o imensă risipă de idei și finalitate. Din neatenție sau suprarisipă, un asemenea obiect ajunge uneori să nu fie folosit nici măcar o dată, „pentru că ne permitem” - oricum e prea ieftin.

Mi-aduc aminte cum, în copilărie, tatăl meu confecționase singur la strung un set de 12 cuțite, linguri și furculițe (atunci aveau și un număr precis, 12 sau 24) din oțel cu mânere lucrate în plexiglas. Sunt folosite nu doar de toată familia de vreo 40 de ani, dar cred că și copiii mei vor apuca să le mai arate copiilor lor lucrările unicat făcute de bunicul lor. Astfel de „servicii” nu se strică și nu se aruncă, ci doar se descompletează. Nici nu-mi amintesc ultimul „serviciu complet” cu care să fi mâncat.

Nu mai vorbesc aici de tacâmurile bunicilor noștri… cele cu monogramă; mai am și acum pe undeva o linguriță adusă la botezul meu de nașa mea, o linguriță cu monogramă.

Ca un afront, o replică disprețuitoare a acestor efemere durabilități, au apărut obiectele de unică folosință. Dacă primele au ajuns să fie supralicitate fiind făcute „de om”, cele din urmă sunt sublicitate fiind „de serie”.

Categoriile unicat vs. de unică folosință sau „handmande” vs. „de serie” s-au transmis de la obiecte, la domenii întregi de activitate – unii merg la frizer de serie, dar alții își permit un hair stilist personalizat. Diferențele de cost nu sunt neapărat jutificabile și țin mai degrabă de modă sau de conjunctură, decât de realizările în sine ale celor vizați.

Unii dintre acești profesioniști răspund fără discernământ la o orice propunere a clientului, se arată disponibili la orice oră, iar finalmente ajung să fie folosiți iar apoi „risipiți” ca fiind „de unică folosință”, asemenea obiectelor de la care își trag numele. Chiar, nu-i așa că sună consumatoriu (în sens erodant) - „avocat de unica folosință”?

După cum, în antiteză, alții dintre ei pretind o atenție și o curtoazie care te fac să te îmbujorezi la gândul că te-au lăsat să îi aștepți „decât” 2 ore. Iar cuvintele le-au fost atât de puține și de prețioase, încât te fac să te simți că ești un necitit care nu a înțeles tăcerea lor semnificativă. „Maestre, aveți puțin timp?…”

Între profesioniștii de unică folosință și cei de top, diferența este una ridicol de mică. Nici unii, și nici alții nu-și justifică prețul. Prea mic într-un caz și prea mare în celălalt. Până la urmă, diferență dintre „unicat” și de „unică folosință” o face tot omul, „de serie” fiind doar prejudecata colectivă care ne face ca într-un caz să plătim prea mult iar în altul prea puțin.

Diferența dintre cele doua tipologii e ca între cuțitul din plastic, interzis acum în România, și cel oțel al tatălui meu. Le folosim pentru același scop și ne servesc în egală măsură. Iar satisfacția pe care ne-o oferă este cea pe dorim să le-o atribuim din momentul alegerii lor. Așadar, atunci când, la rândul vostru, dragii mei, vă oferiți unei destinații, nu vă lăsați să fiți de unică folosință.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tatăl autorului a confecționat serviciul de masă cu materialele, utilajele și energia fabricii și probabil, în timpul orelor de muncă...
    Iar autorul n-a înțeles cât de periculos este să înghiți un dinte de furculiță de plastic. Cred că tuturor ni s-a întâmplat să se rupă furculița, nu-i așa?
    • Like 0
  • Un text incurcat, plin de greseli.
    Am inteles pana la urma, ca ce fericit sunteti ca folositi de 40 de ani aceleasi tacamuri. Si ca le vor folosi si nepotii nepotilor. Daca industria ar fi stat in dvs, ar fi dat faliment de mult.
    Apoi ati amestecat oamenii cu tacamurile: profesionistii de unica folosinta fata de cei de serie.
    • Like 1


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult
sound-bars icon