Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Poeziile „cu Tovarășu'” sunt din nou la modă

Liviu Dragnea "Tot inainte"

Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

„Trăim aceste fericite zile/ Înscrise-n viaţa-ntregului popor/ Precum istoria înscrie-n file/ Cu litere de aur mersul lor./ Sunt zilele ce-n inimă aşteaptă/ Şi care mărturii de timp rămân,/ Căci ne conduce-o forţă înţeleaptă,/ Partidul nostru Comunist Român./  Şi-n fruntea lui cea limpede veghează/  Un înţelept şi ne-nfricat bărbat,/ Inimă tânără şi minte trează, / În care ţara-ntreagă s-a-ntrupat.”

Întotdeauna am memorat greu poezii. Aş putea recita puţine alte versuri pe lȃngă strofele de mai sus care ȋmi revin ȋn minte, cȃteodată, fără să ȋmi dau seama de ce, de aproape treizeci de ani.

Le-am ȋnvăţat pentru un concurs. Deşi eram ȋn clasa a patra, ȋmi intrase ȋn cap că aş avea mai multe şanse de a-l cȃştiga dacă voi spune o poezie ȋnchinată Partidului sau Tovarăşului.

Cȃnd m-am dus la ai mei cu revista ȋn care apăruse poezia m-au privit ciudat: „E mai frumoasă o poezie de Eminescu sau Coşbuc.” Şi au refuzat să mă asculte. Doar bunica, fără să văd bucurie ȋn ochii ei, ca de obicei cȃnd o rugam să mă ajute cu ceva, m-a ajutat să o ȋnvăţ. Poate fiindcă ai mei fugeau de mine cȃnd voiam să le-o recit am ţinut-o minte pȃnă acum.

Pȃnă la urmă nu am mai ajuns să o prezint ȋn public. A venit curȃnd Revoluţia şi nu a mai trebuit să ȋnvăţ poezii ce rimau atȃt de bine şi spuneau atȃt de puţin.

Uneori mi-o amintesc cu o uşoară ruşine. Ce mă făcuse să ȋnvăţ o poezie care nu ȋmi plăcea defel doar pentru a fi pe placul unora care o ascultau? De ce nu ȋnvăţasem o poezie de Coşbuc, care scria atȃt de luminos?

Alteori mi-o amintesc cȃnd sunt sătul de mizeriile cotidiene, cȃnd vreun prieten drag ȋmi trimite vreun link către siteuri care ȋnfierează magistraţi sau prezintă vreo crimă săvȃrşită de vreun emigrant bărbos.

Acum mi-am amintit-o văzȃnd fotografia Elenei Udrea, fericită, imortalizată ȋn starea ce o făcuse odinioară celebră pe Demi Moore, lȃngă cea a unui Dragnea sentimental pătruns de ritmurile lui Salam.

Poate ar trebui să privesc nostalgic clipele cȃnd ȋnvăţam poezia asta. Cȃţiva dintre colegii mei care „ştiu să se descurce” regretă de ceva vreme epoca „Tovarăşului”. Ştiu asta fiindcă ȋi văd tot mai des figura pe facebook alături de cȃte o propoziţie de genul: „V-am lăsat o ţară fără datorii!”

Pȃnă azi nu am simţit teamă amintindu-mi versurile astea ȋnălţătoare. Nici cȃnd Iliescu redevenea preşedinte, nici cȃnd Năstase ȋşi numea miniştrii de justiţie şi procurorii servili sau Udrea scotea din buget cȃte Vuittoane dorea sub privirea chiorȃşă a preşedintelui Băsescu. Niciunul nu avea nimic ȋn comun cu „Tovarăşul” şi emil bobii din jurul său. Noi nu ne vom lăsa niciodată stăpȃniţi de profesori trufaşi ca Adrian Năstase. Nouă nu ne pot pune jugul decȃt oameni din popor, care nu ştiu prea multă carte fiindcă asta le-ar strica obedienţa faţă de acel „ne-nfricat bărbat” care se va lupta cu toţi cei care vor să ne facă altfel decȃt sunt ei.

În copilărie am avut şansa Revoluţiei care ne-a scăpat de ei şi de poezii. Atunci ne-am bucurat de ea la televizor. Acum nouă nu ne-a rămas decȃt să o facem. Ai noştri şi-au făcut datoria.

Altfel, la anul Marcus va merge la şcoală. Şi nu vreau să mă apuc să repet cu el poezii scrise de genialitatea vreunui alt Mihai Beniuc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • incerc sa imi reamintesc cum se numeau (cum ii chema) pe actorii, pe interpretii acestor ode, cantate (dar si pe maestrii coregrafi sau pictorii .....sau din mult mai multe profesiuni)?
    poate mai tine minte cate cineva
    ce stiu sigur este ca pentru dizidenta strecurata in acele interpretari/opere de creatie, beneficiaza azi de un 50% spor la pensie (pensie speciala sau pensie nesimtita cum se mai zice)
    si zic ca ei, pt ca doar ei , cei de atunci sunt deja pensionarii merituosi;
    de regula pe subiectul asta: ..."mucles",!
    • Like 0
  • incerc sa imi reamintesc cum se numeau (cum ii chema) pe actorii, pe interpretii acestor ode, cantate (dar si pe maestrii coregrafi sau pictorii .....sau din mult mai multe profesiuni)?
    poate mai tine minte cate cineva
    ce stiu sigur este ca pentru dizidenta strecurata in acele interpretari/opere de creatie, beneficiaza azi de un 50% spor la pensie (pensie speciala sau pensie nesimtita cum se mai zice)
    si zic ca ei, pt ca doar ei , cei de atunci sunt deja pensionarii merituosi;
    de regula pe subiectul asta: ..."mucles",!
    • Like 0
  • incerc sa imi reamintesc cum se numeau (cum ii chema) pe actorii, pe interpretii acestor ode, cantate (dar si pe maestrii coregrafi sau pictorii .....sau din mult mai multe profesiuni)?
    poate mai tine minte cate cineva
    ce stiu sigur este ca pentru dizidenta strecurata in acele interpretari/opere de creatie, beneficiaza azi de un 50% spor la pensie (pensie speciala sau pensie nesimtita cum se mai zice)
    si zic ca ei, pt ca doar ei , cei de atunci sunt deja pensionarii merituosi;
    de regula pe subiectul asta: ..."mucles",!
    • Like 0
  • Partea plină a paharului e că uneori prinde bine să ştii câteva poezele de-astea.
    Nici io nu le uit pe cele care mi-au umplut jumătate din viaţă, deşi le detest. Deh, memoria le-a reţinut, chit că acum uit de la mână până la gură
    • Like 0
    • @ Laurenţiu Faighel
      Uite asa, partea plina a paharului erau povetele pe care le invatai de mic. "Capul plecat sabia nu-l taie", "Trestia se indoaie dar nu se rupe", "Fa-te frate cu Dracul pana treci puntea" "Seful are intotdeauna dreptate", "Gaseste-ti si tu unul, mama, chiar daca gras si urat, numai sa fie sef pe undeva"... Nu-i asa ca ti-au prins bine?! Chiar daca azi uiti de la mana pana la gura, memoria le-a retinut, s-au imprimat in subconstient si-ti ajunge ca nu le uiti de la mana pana la stampila...
      • Like 0
  • "A venit curȃnd Revoluţia şi nu a mai trebuit să ȋnvăţ poezii ce rimau atȃt de bine şi spuneau atȃt de puţin." Care revolutie? Aceeia care i-a adus la putere pe cei impotriva carora s-au facut miscarile populare? Oare mai era scris acest articol in cazul in care am fi avut o revolutie in 89? Eu zic ca am avut o miscare populara furata de aceeiasi oameni, care au continuat cu furtul banului public dupa ce s-au instraurat putere. Definirea gresita al unui eveniment costa destul de mult.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult