foto: Joaquin Corchero / ContactoPhoto / Profimedia
România se află la o răscruce. Avem în față 75 de miliarde de euro din diferite fonduri europene, dar și din Fondul de Modernizare, pentru a realiza o transformare sustenabilă a economiei noastre. Acești bani ne-ar putea transforma radical țara, printr-o economie care ar putea fi mai curată, mai verde și, da, mai prosperă. Și totuși, risipim această oportunitate din cauza unei viziuni obtuze și populiste. Politicienii noștri alimentează frici și narative nejustificate, contrare interesului național, în timp ce lumea arde. România trebuia să cheltuiască peste 2 miliarde de EUR de bani europeni pentru a diversifica economia județelor bazate pe cărbune. În decembrie 2024, dădusem 0,08% din acești bani în teritoriu, alimentând în aceste județe un vot anti-european în proporție de aproape 50%. Indolența, ignoranță sau acțiuni populiste concertate? Mi-e greu să înțeleg.
Politicienii noștri, într-un efort de a cânta în strună direcției profund greșite luate de noul președinte al Statelor Unite, au început să vorbească despre necesitatea de a proteja „interesele României” și de a nu accepta măsuri verzi, care ar putea afecta dezvoltarea economică a țării. Însă ce se întâmplă când acest discurs se confruntă cu realitatea schimbărilor climatice care nu mai pot fi ignorate? Ce se întâmplă când vorbim despre viața a mii de oameni și despre viitorul economic pe termen lung al națiunii? Este clar: nu putem să ne jucăm cu viitorul nostru. Dacă nu acționăm acum, nu doar că pierdem bani, dar riscăm viața și sănătatea generațiilor prezente și viitoare.
O realitate dureroasă: schimbările climatice nu ne așteaptă
În 2024, România a trecut prin cel mai extins cod roșu de caniculă din istoria sa. A fost cea mai călduroasă vară din toate timpurile. Cercetătorii estimează că 47.000 de oameni au murit în Europa din cauza valurilor de căldură extremă din 2023, dintre care 2.585 în România. La anul e posibil să moară mai mulți. Știu, e cinic, dar cât valorează o viață omenească? Cât de mult trebuie să suferim până să înțelegem că schimbările climatice nu sunt doar niște „statistici”, ci o amenințare reală, prezentă și mortală?
Știm foarte bine că aceste valuri de căldură sunt provocate de schimbările climatice, iar schimbările climatice sunt provocate de arderea combustibililor fosili. Nu mai există nici un dubiu asupra acestui consens științific internațional. 66% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din producerea și consumul de energie din surse fosile. Estimările arată că pierdem anual 600 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene din cauza schimbărilor climatice – o sumă care, dacă o lăsăm să ne scape printre degete, ne va arde mult mai tare decât orice val de căldură. Până în 2100 riscăm să pierdem 10% din PIB dacă nu reușim să reducem catastrofele provocate de schimbările climatice.
Green Deal-ul: O oportunitate enormă sau o povară?
Green Deal-ul European nu este o povară, nu este un capriciu ecologist. Este un plan concret de schimbare care poate aduce beneficii semnificative pentru România. Aș vrea să trec în revistă doar câteva din măsurile propose de Green Deal pentru că realmente nu pot înțelege cum sunt ele contrare interesului național.
1. Green Deal-ul își propune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Până în 2050 scopul este ca Europa să aibă emisii nete zero. Intermediar, până în 2025, trebuie să reducem emisiile cu 55%. După cum am arătat mai sus, reducerea emisiilor salvează vieți și economisește bani. Cum poate fi asta, la nivel de principiu, împotriva interesului național?
2. Green Deal-ul propune extinderea sistemului ETS: Până acum, România a încasat peste 10 miliarde de euro din sistemul de tranzacționare a emisiilor de carbon. Extinderea acestui sistem (ETS) ne va aduce încă 6 miliarde de euro, sub forma Fondului Social pentru Climă. Da, aceste taxe vor fi adunate de la sectoarele care folosesc combustibili fosili. Dar 100% din tot ce se adună este destinat compensării celor care vor fi afectați, echipării locuințelor și întreprinderilor vulnerabile cu tehnologii verzi. E un mecanism economic eficient de a ne transforma, gradual, viețile. Cum ne poate dăuna această măsură?
3. Green Deal-ul propune creșterea ponderii energiei regenerabile: Energia regenerabilă este deja cea mai ieftină formă de energie, concurând de la egal la egal cu gazul și cu cărbunele la nivel net, chiar fără a ține cont de prețul carbonului. În 5 ani de Green Deal, energia solară și eoliană produsă în Europa a înlocuit din balanța comercială europeană importuri de energie fosilă de 59 de miliarde de EUR. Costul nivelat al energiei electrice (LCOE), adică un cost calculat pentru o centrală electrică pe întreaga durată a activului este de cca. 100 EUR/ MWh pentru centralele pe gaz natural, de cca 40-50 EUR/ MWh pentru eolian și pentru solar chiar mai puțin. Energia regenerabilă este mai ieftină decât cea mai ieftină formă de energie fosilă? Cum poate România să refuze să folosească energia ieftină, produsă local?
4. Green Deal-ul introduce Mecanismul de ajustare la graniță a carbonului (CBAM): Uniunea Europeană va taxa produsele industriale care nu respectă aceleași standarde de mediu ca și produsele europene. Acesta este un mecanism care protejează industria europeană. Cum se poate României unei măsuri europene care îi protejează industria?
5. Green Deal-ul propune crearea de comunități de energie în fiecare localitate cu peste 10.000 de locuitori. Toate modelările făcute de experți arată că această formă cetățenească de participare la piața de energie aduce economii semnificative pentru cetățeni. Vorbim de reduceri chiar și de peste 50% la factura de energie, de independență energetică, de o profitabilitate de peste 300% a investiției, toți acești bani intrând în buzunarul cetățeanului, nu în profiturile marilor companii. Cum ne poate face rău o astfel de măsură?
6. Green Deal-ul propune o implementare adevărată a principiilor economiei circulare, garantând cetățenilor dreptul de a le fi reparate produsele electronice, și promovând un design al produselor care să le facă 100% reciclabile și reparabile. Cum ne poate dăuna o astfel de măsură?
7. Green Deal-ul propune plantarea a 3 miliarde de copaci în UE până în 2030. Ce vrem să facem? să defrișăm în continuare și, din țara europeană cu cele mai prețioase păduri, să devenim un deșert?
8. Green Deal-ul impune statelor membre să instaleze stații de încărcare pentru vehicule electrice la fiecare 60 de km din rețeaua europeană de transport care traversează respectivele state. Primim și bani europeni pentru astea. 620 de milioane de EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență? De ce ne-am opune unei astfel de măsuri?
9. Prin Green Deal trebuie să reducem cu 50%, până în 2030, utilizarea pesticidelor chimice și să creștem agricultura ecologică la 25% din totalul suprafețelor cultivate. Fermierii expuși pesticidelor, conform studiilor științifice, își cresc cu 70% riscul de a dezvolta Parkinson și cu 40% cel de a dezvolta diverse forme de cancere. În rândul publicului larg, 2% din cancere sunt atribuite folosirii pesticidelor în mâncarea pe care o consumăm. De ce ne-am dori să continuăm această îndreptare lentă, dar sigură, spre mormânt?
Concluzie: Ce așteptăm?
Am încercat să spicuiesc doar câteva argumente. Green deal-ul este un pachet cu zeci de măsuri, în toate sferele sociale și economice. Nici o transformare nu este ușoară. Tocmai de aceea o luăm gradual, cu termene intermediare și etape, și, mai ales, cu zeci de miliarde de euro fonduri europene pe care România le primește ca să poată face aceste transformări. Green Deal-ul este oportunitatea pe care riscăm să o blocăm, cu inconștiență. Este planul care ne poate susține competitivitatea economică și calitatea vieții, iar decidenții politici care se opun acestor măsuri vor fi responsabili de pierderea unei șanse istorice.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dacă îi iei la bani mărunți pe apologeții noi religii vei vedea că o duc foarte bine, nu ratează nici o excursie, nici o călătorie cu avionul, nu-și refuză nimic. Dar propovăduiesc cumpătarea și grija pentru mediu. Au o amprentă ecologică mult peste cea a unui om obișnuit deci între ce spun și ce fac se iscă hăul .
Deși în toată civilizația umană perioadele de încălzire ale climei au reprezentat cele mai favorabile perioade de evoluție umană, teza este că actuala încălzire va aduce doar un cortegiu de nenorociri. În istoria Pământului creșterea nivelului de CO2 a avut întotdeauna același efect major: înverzirea planetei. O fi ceva rău? În timp ce scăderea niveluluii duce la deșertificare. Pentru că ”otrava„ CO2 este combustibilul principal pentru plante. Măi să fie...
De fapt totul pleacă de la anularea regulilor pieței, care coordonează civilizația umană de milenii. Și asta pe fondul unei urgențe induse propagandistic. Energiile alternative ca și electrificarea transportului trebuie să ajungă la un nivel de competitivitate care să le impună natural. Distorsionarea pieței cu tot felul de restricții absurde, penalități și subvenții generoase extrase din buzunarele tuturor va produce exclusiv dezechilibre, sărăcie și frustrare șinu va ajuta aceste tehnologii să devină competitive și nici pe oameni să se adapteze la schimbările climatice inerente.
Fanii poveștii drobului de sare își vor frânge în continuare mâinile și se vor lua de cap anunțând noi și noi apocalipse datorate evident inconștienței și lăcomiei omenești în timp ce nu ratează niciodată noul model de telefon nesemnificativ mai bun decât precedentul sau un city break la promoție.
Doar ca atunci nu exista insa azi il avem.
Pe grindil.
Regurgitarea obsesivă a unor lozinci predigerate nu le transformă în adevăr!
Adevărul este că Europa MOARE, se prăbușește economic, TOATĂ PLANETA merge înainte, doar Europa se încăpățânează în prostie!