Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Politologul Bogdan Gioară, despre climato-sceptici: „Cred că ăsta e riscul societății noastre - să treacă de la paradigma «nu-i adevărat că», la paradigma «e prea târziu să»”

climatic skeptics

Foto: Luca Bruno / AP / Profimedia

Economistul și politologul Bogdan Gioară, fost asistent la Facultatea de Științe Economice și Sociale din Geneva, spune că, paradoxal, în așa-zisa epocă a științei, există mulți oameni care încă se îndoiesc de realitatea schimbărilor climatice.

„Oamenii și-au câștigat un mod de viață, niște obiceiuri și aceste informații le zdruncină modul în care își concep viața. Aceste cifre ne invită la schimbare, dar de multe ori în loc să ne schimbăm, preferăm să refulăm. Trăim într-o epocă în care musai gândim global și acționăm local. Adică trebuie să ne găsim un mod de înțelegere a lucrurilor, dinamicele societale la nivel global, dar apoi să vedem cum se reflectă la nivel local la nivel, la nivel comunitar”, spune Bogdan Gioară, care a fost invitatul jurnalistului Florin Negruțiu la emisiunea „Scenă Deschisă” la Digi24.

Ce sunt climato-scepticii? „Înainte să dau definiția, pot să le anunț sfârșitul, pentru că pur și simplu există niște realități care ni se impun, care devin evidente și în momentul acela își schimbă și ei atitudinea. Oamenii au trecut foarte rapid de la negaționism, de la negarea problemelor ecologice globale pe care le avem acum, la e prea târziu pentru a le rezolva. E absolut paradoxal”, spune politologul.

Nu numai schimbările climatice sunt negate, ci și probleme legate de terminarea unor resurse naturale sau extincția biodiversității, a remarcat politologul.

„Am văzut foarte multe figuri de oameni, climato-sceptici, și nu numai climato-sceptici, pentru că problema climatică e o problemă specifică, sunt probleme precum extincția biodiversității, epuizarea resurselor naturale critice, rare, acidificarea oceanelor, pe care foarte mulți le neagă și în scurt timp, când argumentul este prea puternic și nu îl mai pot refuza, afirmă că e prea târziu pentru a le rezolva. Și eu cred că ăsta e riscul societății noastre - să treacă de la paradigma «nu-i adevărat că», la paradigma «e prea târziu să»”, a punctat Bogdan Gioară.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Dar nici aruncând cu supă pe tablourile lui Van Gogh (apropo, care a folosit ulei vegetal pentru picturile sale, nu mineral) nu este o soluție.
    • Like 0
  • pamintul este o planeta vie,traieste,nu prea le are cu schibarile climatice si in "nesimtirea" lui genereaza cam 97%din tot ce se incrimineaza la ora asta ca ar avea o influenta nefasta asupra mediului,decarbonificarea,cind aud expresia asta ma gindesc daca indivizii care o sustin stiu ce este fotosinteza,carbonul este molecula vietii,fara carbon ciuciu oxigen,dimpotriva la ora asta pamintul sufera de lipsa de carbon,in conditiile astea niste dobitoace vor sa extraga carbonul din atmosfera si sa-l depoziteze in pamint,noaptea mintii,tot ce ne cer prostovanii ue ne duce spre dezindustrializare,ne intoarcem in pesteri,ce este ciudat pentru mine,doar europa are aceste ambitii suicidare,pe ceilalti din lumea larga ii doare la basca
    • Like 1
  • Ovidiu check icon
    Fiecare e liber să creadă ce vrea. Politicienii, ca factori de decizie, au însa o anume responsabilitate. Influențează arderea combustibililor fosili clima planetei? Nu e un consens. Democrații, progresiștii, oamenii deschiși la nou, vor fi de acord cu studiile cercetătorilor, care susțin că aceste schimbări ale climei sunt și rezultatul nefast al nocivelor activități umane bazate pe petrol și carbuni. Pentru că civilizația actuală folosește, predominant, aceste surse de energie. Conservatorii, scepticii sau amatorii de teorii ale conspirației strâmbă din nas, considerând că astfel de fenomene, ce ar părea neobișnuite, ar mai fi fost în istoria planetei și nu constituie o noutate alarmantă. Depinde însă, când vor fi fost și pe cine au deranjat. Cvilizația de azi înseamnă cu totul altceva decât viețuitoarele din epoca dinozaurilor, care se vor fi mai întâlnit cu astfel de fenomene, sau din nu știu care secol înainte sau după Hristos? Adică. dăm greș, azi, cu timpul probabil pe următoarele trei zile, dar știm de valurile ucigătoare de căldură de acum mii sau sute de ani, și nimic nou nu se întâmplă.
    • Like 1
    • @ Ovidiu
      Valentin check icon
      Nu au cum să fie obișnuite. În precambian nu exista arderea combustibililor fosili. Așa ceva n-a mai existat în istoria planetei. Doar dacă dinozaurii își trăgeau curent electri în peșteri și mergeau cu mașinile, consumând benzină.
      • Like 1
  • Marina check icon
    Tot nu am înțeles care este definiția climato-scepticilor. Bănuiesc că sunt cei care sunt sceptici că activitatea omului schimbă clima.
    Între "nu-i adevărat că" și "e prea târziu să" au loc multe afirmații, explicații, atitudini.
    E de rău să fii climato-sceptic? Adică să te îndoiești că omul cauzează schimbarea climei împreună cu o mulțime de oameni de știință ale căror studii nu ajung în mass-media?
    În cercetare nu consensul aduce progres, ci scepticismul. În cazul schimbării climei sunt atâtea variabile neluate în calcul încât ar fi o nebunie să nu pună nimeni la îndoială modelele climatice propuse prin consens de cei 97%.
    • Like 1
    • @ Marina
      În cercetare nu scepticismul aduce progresul ci demonstrarea cu succes în viața practică a rezultatului cercetării și acceptarea acelui rezultat în consens general. Când vine vorba de modificările climei, e greu de demonstrat pe termen scurt dacă activitatea omenirii are sau nu o influență notabilă asupra climei. Mai ales că modificările nu se întâmplă într-un interval scurt de timp, ca în cazul erupției vulcanului Kracatau, din anul 1883. Dar se pot face (și s-au făcut deja) măsurători care demonstrează că efectul de seră la nivelul planetei se accentuează de la un an la altul, că temperatura medie a oceanului planetar a crescut etc. Sunt acestea fenomene ciclice sau ne îndreptăm spre ceva ireversibil? Calota arctică s-a mai topit vreodată în trecutul Terrei sau acum se întâmplă pentru prima dată? Suntem prea mici ca să dăm răspunsuri tranșante la aceste întrebări. Poate că este vorba doar de alunecarea scoarței terestre în jurul miezului, aspect care se pare că a mai avut loc în trecut. Cândva, Egiptul era o țară verde, fertilă...
      • Like 0


Îți recomandăm

Daniela Damian

Psihoterapeuta Daniela Damian vorbește despre formele vizibile și invizibile ale singurătății, despre cum se transformă ea în resursă atunci când e recunoscută, și despre puterea relațiilor autentice de a aduce vindecare și apartenență.

Citește mai mult

Oana Gheorghiu, În fața ta

Invitată în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Oana Gheorghiu, cofondatoarea „Dăruiește Viață”, a vorbit cu emoție și vizibil afectată despre atacurile recente la adresa sa și a asociației care a construit primul spital de oncologie și radioterapie pediatrică din România, din donațiile a 350.000 de persoane și firme. Cu voce tremurată și lacrimi în ochi, Gheorghiu a apărat cauza care a mobilizat sute de mii de români, spunând că ceea ce se întâmplă acum „este un atac la cetățean”.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Dieta fertilității.

În ultimii ani, interesul pentru alimentația care sprijină fertilitatea a crescut semnificativ. Cu toate acestea, ideea unei „diete minune” care să garanteze sarcina este un mit. Specialiștii în medicină reproductivă subliniază că succesul depinde de un cumul de factori: echilibrul hormonal, sănătatea generală și alegerile alimentare corecte, completate de tratamentele moderne. foto: Profimedia

Citește mai mult