Sari la continut
Republica
Verde

Pompele de căldură - „cea mai eficientă și mai puțin poluantă soluție pentru încălzirea și răcirea clădirilor” (raport EPG)

Imagine sugestivă cu o pompă de căldură. Foto: NAPA / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: NAPA / Alamy / Alamy / Profimedia

Vrem să reducem cu 55% a emisiile de carbon până în 2030 și să menținem viu obiectivul de neutralitate climatică până în 2050? Dacă răspunsul este „DA”, atunci e necesar să avem un plan ambițios de introducere a pompelor de căldură în vederea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire, dar și pentru industrie, indică un raport recent publicat de Organizația Energy Policy Group (EPG).

Potrivit experților EPG, pompele de căldură reprezintă o tehnologie prioritară pentru politicile energetice europene și românești, iar utilizarea unei pompe de căldură alături de panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru alimentare și pentru a injecta surplusul de electricitate în rețea scade costurile anuale cu energia sub costurile agregate ale încălzirii cu centrale pe gaz.

Pompă de căldură sol-apă. Foto: EPG

Prin urmare, consideră experți EPG, adopția pompelor de căldură colective, la nivel de bloc sau de cvartal „va fi facilitată de valorificarea potențialului geotermal al subsolului marilor municipii din România”.

PPompă de căldură aer-aer. Foto: EPG

EPG recomandă „introducerea unui program public de granturi pentru achiziționarea și instalarea pompelor de căldură, cu un prag financiar de maximum 50% din valoare pompei de căldură și maximum 3.000 euro pentru pompele de căldură sol-apă, respectiv 1.000 euro pentru pompele de căldură aer-apă”. 

Pentru sistemele complexe de pompă de căldură + panouri PV + stocare, o limită superioară a subvenției pe locuință ar putea ajunge la 6.000 euro, se mai arată în setul de recomandări ale EPG. 

În raport, cercetătorii EPG au evaluat costurile medii de instalare a pompelor de căldură în șase tipuri de clădiri rezidențiale considerate reprezentative pentru România - trei tipuri de case unifamiliale și trei tipuri de clădiri multifamiliale (condominii) - cu o clasă energetică suficient de ridicată.

  

Sursă: EPG

De asemenea, au fost evaluate și costurile sistemelor mai complexe care includ pompe de căldură și panouri fotovoltaice pe acoperiș și pompe de căldură + panouri fotovoltaice + acumulatori. Pentru cele patru scenarii de adopție analizate, EPG a estimat apoi consumul anual de energie. 

Sursă: EPG

Costuri de instalare

Potrivit EPG, costurile de investiție estimate pentru pompele de căldură sunt:

 6.000 – 18.000 euro pentru case individuale

 6.000 – 7.500 euro pentru apartamente

Costuri considerabil mai mici (1.700 – 2.100 euro) pentru pompe comune de mare capacitate (Condominium 2).

În general, costurile de investiție mai mari sunt asociate cu costuri operaționale mai mici. Cercetătorii EPG au dezvoltat și patru scenarii de adoptare a pompelor de căldură în gospodăriile din România până în 2030, realizabile în principal prin înlocuirea centralelor individuale pe gaz din clădirile existente cu pompe de căldură: 

  • un scenariu minimal (500.000 de unități),
  • un scenariu intermediar-moderat (700.000 de unități),
  • un scenariu ambițios intermediar (900.000 de unități),
  • un scenariu optimist (1.100.000 de unități).


La raportul actual dintre prețul gazelor și cel al energiei electrice (mai mare de 4), costul anual cu încălzirea este mai mare utilizând pompe de căldură aer-apă decât utilizând centrale pe gaz, spune experții EPG, care mai precizează că adăugarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru a alimenta pompa de căldură și pentru a injecta surplusul de electricitate în rețea scade costurile anuale cu energia sub costurile agregate ale încălzirii cu centrale pe gaz - și chiar mai mult dacă în sistem este integrată o baterie.

Emisiile anuale de echivalent CO2 sunt considerabil mai mari pentru centralele pe bază de gaz, spre deosebire de pompele de căldură, respectiv pompele de căldură + panouri fotovoltaice pe acoperiș și pompele de căldură + panouri fotovoltaice + baterii.

Instalarea pompelor de căldură se va traducem în costuri evitate de îndată ce sistemul ETS2 va intra în vigoare (din 2027), punând astfel un preț și pe emisiile de carbon din sectoarele construcțiilor și transportului rutier, se mai arată în raportul EPG.

În siajul crizei energetice declanșate în 2022, caracterizată de un deficit de gaze naturale pe piețele europene și niveluri record ale prețurilor energiei, pompa de căldură iese în evidență ca fiind cea mai eficientă și mai puțin poluantă soluție pentru încălzirea și răcirea clădirilor”, declară și expertul în energie, Radu Dudău, unul dintre autorii raportului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am mai scris: câtă vreme peste 8 miliarde de oameni, la care se adaugă zecile de miliarde de alte viețuitoare, continuă să expire CO2, nu avem cum să atingem ținta de neutralitate a emisiilor de carbon, decât dacă fiecare dintre aceste cuvântătoare și necuvântătoare vor expira într-un dispozitiv de stocare a carbonului. Nefezabil.
    • Like 0
  • IraM check icon
    Raspunsul e NU.
    • Like 3
    • @ IraM
      RazvanP check icon
      Baiul e că nu ne întreabă nimeni...
      Iar explicația e simplă: banii!
      Clerul catolic din Evul Mediu gasise o sursă importantă de venituri vănzând "relicve", "moaște" și "indulgențe" maselor pe care aveau grijă să le sperie înainte cu iadul.
      Neoclerul verde de azi vinde maselor pe care le sperie cu "iadul climatic" tot felul de "carbon offsets", "pompe de căldură" și "autoturisme electrice"...
      • Like 4


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

Contribuabili la coadă la impozite

Hotărât lucru, impozitele locale pe proprietăți imobiliare și autoturisme e subiectul care-i preocupă cel mai mult pe cetățenii români, în primele săptămâni din 2025. (Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos)

Citește mai mult