Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Povara microfonului

Microfoane

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Cu mai mulţi ani în urmă, timp de câteva zile am simţit că poşeta mi se îngreunase simţitor. Nu-mi aminteam să fi pus în ea nimic în afara actelor şi obiectelor obişnuite (pix, telefon, trusă de farduri, portmoneu). I-am deşertat, totuşi, conţinutul şi am constatat cu uimire că purtam cu mine „microfonul de mână” cu care fusesem la filmare şi – pentru că folosisem lavaliera – uitasem să-l mai scot din geantă. Atunci mi-a trecut prima oară, fugitiv, prin minte, cât de greu poate fi un microfon…

Am încercat să tâlcuiesc această constatare şi am conchis că microfonul îşi împovărează purtătorul atât la propriu (după cum am constatat), cât, mai ales, la figurat. E drept că microfonul este un instrument care te ajută să ajungi în proximitatea unei persoane importante, să-i adresezi întrebări şi să primeşti răspunsuri, dar subiectele abordate sunt de interes general, microfonul fiind vehiculul prin care informaţiile, opiniile celui întrebat vor ajunge la publicul interesat. De aceea, după opinia mea, povara microfonului înseamnă responsabilitate şi decenţă. Să nu te proţăpeşti în faţa interlocutorului ca să debitezi banalităţi, ci să te pregăteşti temeinic pentru a scoate maximum de informaţie în minim de timp şi să nu agresezi interlocutorul, chiar dacă întrebarea e provocatoare.

Îți recomandăm

Pentru cineva din exterior microfonul pare extrem de uşor, parcă-ţi dă aripi, iar poziţia celui care-l poartă, demnă de invidiat; un fel de zburdălnicie ciripitoare. Dar nu este nici pe departe aşa. Trebuie să fii în temă, să-ţi organizezi ideile, să fii spontan, să dai dovadă de empatie, să ştii să atragi atenţia interlocutorului şi s-o păstrezi în timpul interviului, să te adaptezi stilului său, fără a pierde din vedere obiectivul propus. În acelaşi timp e o muncă plăcută şi incitantă care-ţi conferă importanţă. Mai exact ceva din importanţa interlocutorului se răsfrânge şi asupra ta sau, arareori, se pun în valoare competenţa şi aplombul tău, atunci când eşti în apropierea unei personalităţi. Pentru repetarea acestei performanţe e nevoie de multă trudă şi de… smerenie, întrucât povara microfonului are şi un rol de contragreutate, menită să te ajute să-ţi păstrezi echilibrul, să nu derapezi, să nu depăşeşti frontiera dintre interesul publicului şi cel personal. Să nu te dezechilibrezi, agăţându-te de microfonul pe care-l porţi în scopul de a-l întinde interlocutorului, şi să vorbeşti în nume propriu, profitând de faptul că ai la îndemână acest instrument cu care-ţi exerciţi profesiunea…

Aceste reflecţii mi-au revenit în minte de curând, văzând mai mulţi „purtători de microfon” cărora li s-a suit la cap poziţia şi abuzează de ea. Îmbătaţi de puterea microfonului, îl încalecă transformându-l în vehiculul propriei promovări. Se descarcă de povara microfonului, lepădându-se de responsabilitate şi decenţă, dar pierzându-şi, în acelaşi timp, nobleţea de jurnalist. Sunt convinsă că succesul lor îndoielnic e vremelnic.

Text apărut mai întâi în revista Baabel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă luăm strict explicația cuvântului „povară„ din Dex, ni se va părea plină de explicații „negative„, Dar greutățile până la urmă fac parte din viața noastră mai ales a unei mare părți din poporul român. Mie personal mi-ar place precum cât mai multe „microfoane„ din mass media să se pună în slujba românilor, a românilor doritori de o schimbare în bine dar și cu pedepsirea celor vinovați de punctul în care am ajuns. „Microfonul„ ar putea fi o contrapunere versus armei Jandarmeriei (de exemplu). Cred că mulți dintre jurnaliști sunt conștienți de ce armă puternică și eficientă poate fi microfonul folosit în a denunța corupția și trădătorii.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult