Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Povestea unui proiect de reciclare cu miză uriașă pentru viitorul nostru

implicare civica

Foto: Maki Studio/ Alamy / Alamy / Profimedia

Născut în anii ‘70, eu am prins reciclarea din motive economice, nu ecologice. Aduceam la școală cantități cât mai mari de sticlă sau de metal, dar partea educativă lipsea: pur și simplu făceam asta pentru că trebuie, iar gestul nu a devenit un reflex și nici nu a venit cu o convingere care să rămână cu mine și la maturitate. Așa se făceau atunci lucrurile în general: puține decizii aveau legitimitate, și mai puține erau explicate, cetățenii nu erau convinși de nevoia de a raționaliza resursele și, în general, statul era urât. Când în sfârșit am putut, după Revoluție, am lăsat apa să curgă și luminile aprinse și m-am bucurat, ca toată lumea, de ambalajele de unică folosință, sărbătorind prin risipă dispariția dictaturii. Din fericire, astăzi trăim vremuri mult mai bune. Nu perfecte, dar cu siguranță mai bune.

După vârsta de 20 de ani și, mai ales, după experiența cu Gala Societății Civile, am început să am o aversiune față de risipă de orice fel. Am încetat demult să cumpăr apă îmbuteliată, evit pungile de plastic, caut produse locale. Cu cât prețuiam mai mult energia investită în crearea unui lucru, cu atât îmi doream să îi prelungesc viața. O casă frumoasă ar trebui restaurată, o mașină merită reparată, mâncarea gătită cu drag trebuie savurată, nu aruncată. Viața noastră pe planeta asta trebuie apreciată mai mult. 

Ca antreprenor orientat spre teme creative și educative, m-am îndreptat spre ecologie cu convingerea că fără un comportament responsabil față de mediu, adoptat as soon as possible, nu are sens să discutăm despre alte teme. Proiectul ASAP, inițiat de fundația pe care o conduc, are scopul de a implica activ elevii în reciclare și de a oferi tuturor școlilor infrastructura pentru colectare separată. Acronimul ASAP a venit de la sine: suntem cu toții conștienți de nevoia de a face o schimbare urgentă. 

Începând cu luna asta, școlile din sectorul 2 din București se pot înscrie pentru colectare separată a deșeurilor. La fel, și la nivelul Capitalei, se desfășoară un proiect paralel. Proiectul pilot ne-a arătat deja câteva lucruri importante: unul ar fi costul pentru implementarea infrastructurii de colectare, care ajunge la 1 euro per elev. E mult, e puțin? E un cost necesar pentru un viitor posibil. ASAP a ajuns deja în peste 1,000 de școli, adică 500,000 de elevi au sau vor avea acces în curând la infrastructura necesară pentru sortare. Un sfert din numărul elevilor din țară! Un al doilea, că și elevii, dar și profesorii, au îmbrățișat cu entuziasm provocarea. Lucrul în echipă și tema concursului le-au plăcut. Suntem pe drumul cel bun. Al treilea de menționat - nu e vorba doar de plastic, ci de mult mai mult.

Dacă reușim să implicăm tinerii în colectare separată, reușim să deschidem dialogul despre implicare civică. Devenim nu doar o țară mai curată, cu mai puține deșeuri ce nu sunt reciclate, dar și cu cetățeni mai responsabili, care votează, mai dornici să facă voluntariat, mai atenți la viața comunității. Acesta este doar începutul. Deschiderea cu care adolescenții au intrat în ASAP ne arată că nu informarea tinerilor este problema, ci noi, adulții, suntem problema. Nu am reușit până acum să creăm un cadru legislativ ca școlile să fie toate dotate, în exterior, dar și în interior, în clase, pe holuri și în toalete, cu recipiente destinate deșeurilor separate. Nu am reușit să le arătăm că suntem un partener puternic și stabil, să venim cu soluții la nevoile lor, să ne implicăm pe măsură ce ei răspund.

Copiii de azi sunt șansa noastră de a fi mai buni. Trebuie doar să le oferim oportunitatea să schimbe lumea. PET cu PET, zi de zi, ei ne arată că se poate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Îmi pare rău; la cat costă apa, apa caldă, detergenții și electricitatea eu nu spăl borcane, sticle și cutii de conserve. Când eram copil cel puțin apă rece nu costa nimic, era un cost aproapiat de zero. Facturile pe 12 luni la apă le depășesc pe cele la gaz cu care mă încălzesc și îmi prepar apă caldă!
    • Like 0


Îți recomandăm

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult