Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Povestea unui proiect de reciclare cu miză uriașă pentru viitorul nostru

implicare civica

Foto: Maki Studio/ Alamy / Alamy / Profimedia

Născut în anii ‘70, eu am prins reciclarea din motive economice, nu ecologice. Aduceam la școală cantități cât mai mari de sticlă sau de metal, dar partea educativă lipsea: pur și simplu făceam asta pentru că trebuie, iar gestul nu a devenit un reflex și nici nu a venit cu o convingere care să rămână cu mine și la maturitate. Așa se făceau atunci lucrurile în general: puține decizii aveau legitimitate, și mai puține erau explicate, cetățenii nu erau convinși de nevoia de a raționaliza resursele și, în general, statul era urât. Când în sfârșit am putut, după Revoluție, am lăsat apa să curgă și luminile aprinse și m-am bucurat, ca toată lumea, de ambalajele de unică folosință, sărbătorind prin risipă dispariția dictaturii. Din fericire, astăzi trăim vremuri mult mai bune. Nu perfecte, dar cu siguranță mai bune.

După vârsta de 20 de ani și, mai ales, după experiența cu Gala Societății Civile, am început să am o aversiune față de risipă de orice fel. Am încetat demult să cumpăr apă îmbuteliată, evit pungile de plastic, caut produse locale. Cu cât prețuiam mai mult energia investită în crearea unui lucru, cu atât îmi doream să îi prelungesc viața. O casă frumoasă ar trebui restaurată, o mașină merită reparată, mâncarea gătită cu drag trebuie savurată, nu aruncată. Viața noastră pe planeta asta trebuie apreciată mai mult. 

Ca antreprenor orientat spre teme creative și educative, m-am îndreptat spre ecologie cu convingerea că fără un comportament responsabil față de mediu, adoptat as soon as possible, nu are sens să discutăm despre alte teme. Proiectul ASAP, inițiat de fundația pe care o conduc, are scopul de a implica activ elevii în reciclare și de a oferi tuturor școlilor infrastructura pentru colectare separată. Acronimul ASAP a venit de la sine: suntem cu toții conștienți de nevoia de a face o schimbare urgentă. 

Începând cu luna asta, școlile din sectorul 2 din București se pot înscrie pentru colectare separată a deșeurilor. La fel, și la nivelul Capitalei, se desfășoară un proiect paralel. Proiectul pilot ne-a arătat deja câteva lucruri importante: unul ar fi costul pentru implementarea infrastructurii de colectare, care ajunge la 1 euro per elev. E mult, e puțin? E un cost necesar pentru un viitor posibil. ASAP a ajuns deja în peste 1,000 de școli, adică 500,000 de elevi au sau vor avea acces în curând la infrastructura necesară pentru sortare. Un sfert din numărul elevilor din țară! Un al doilea, că și elevii, dar și profesorii, au îmbrățișat cu entuziasm provocarea. Lucrul în echipă și tema concursului le-au plăcut. Suntem pe drumul cel bun. Al treilea de menționat - nu e vorba doar de plastic, ci de mult mai mult.

Dacă reușim să implicăm tinerii în colectare separată, reușim să deschidem dialogul despre implicare civică. Devenim nu doar o țară mai curată, cu mai puține deșeuri ce nu sunt reciclate, dar și cu cetățeni mai responsabili, care votează, mai dornici să facă voluntariat, mai atenți la viața comunității. Acesta este doar începutul. Deschiderea cu care adolescenții au intrat în ASAP ne arată că nu informarea tinerilor este problema, ci noi, adulții, suntem problema. Nu am reușit până acum să creăm un cadru legislativ ca școlile să fie toate dotate, în exterior, dar și în interior, în clase, pe holuri și în toalete, cu recipiente destinate deșeurilor separate. Nu am reușit să le arătăm că suntem un partener puternic și stabil, să venim cu soluții la nevoile lor, să ne implicăm pe măsură ce ei răspund.

Copiii de azi sunt șansa noastră de a fi mai buni. Trebuie doar să le oferim oportunitatea să schimbe lumea. PET cu PET, zi de zi, ei ne arată că se poate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Îmi pare rău; la cat costă apa, apa caldă, detergenții și electricitatea eu nu spăl borcane, sticle și cutii de conserve. Când eram copil cel puțin apă rece nu costa nimic, era un cost aproapiat de zero. Facturile pe 12 luni la apă le depășesc pe cele la gaz cu care mă încălzesc și îmi prepar apă caldă!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult