Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Vasile Bănescu, despre sărbătoarea Paștelui și consumerism: „Omul modern nu mai știe cum să umple timpul sărbătorii. Atunci ceea ce putem face cu multă ușurință este să umplem niște forme”

Apropierea unei sărbători religioase înseamnă astăzi cozi la supermarket, aglomerație la mall, consumerism. Tendința aceasta, atât de evidentă astăzi, a început însă în urmă cu multe zeci de ani, arată Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. 

„Aș spune că această goană care ne îndepărtează de sensurile profunde ale unei sărbători, și mai ales ale Sărbătorii Paștelui, a început de mai mult timp decât suntem noi tentați să credem, a început încă din zorii unei modernități târzii, cum o numim noi astăzi. Îmi aduc aminte de unul dintre marii filozofi au culturii române, Vasile Băncilă, care într-un text numit „Declinul Sărbătorii”, încă din anii '30-'40 ai secolului trecut puteam vorbi despre asta la români, atrage atenția asupra faptului că omul modern, din ce în ce mai de-spiritualizat, nu mai știe cum să umple timpul sărbătorii. Atunci ceea ce putem face cu multă ușurință este să umplem niște forme”, spune Bănescu, care îndeamnă la moderație atunci când e vorba de cumpărături, petreceri sau chiar postat pe Facebook. 

„Pe de-o parte, bucuria aceasta care ne cuprinde de sărbătoare ne face să fim mai expansivi. Dar eu aș spune că această expansivitate ar trebui să aibă niște limite. Personal, lansez cu multă dragoste, un mesaj legat de discernământ, de moderație”.

Bănescu spune că accentul nu ar trebui să cadă doar pe pregătirile care țin de lucrurile văzute.

„Când ne împăcăm cu celălalt, cu majusculă sau minusculă, atunci, într-adevăr, reușim să intrăm într-o ordine morală, spirituală. Nu trebuie să ne ocupăm doar de orizontala sărbătorii, care este una a ospățului, a comeseniei, și reprezintă o parte bună a sărbătorii și nu rea. Accentele trebuie să cadă în mod înțelept pe cele care țin de conținutul real al sărbătorii, Învierea lui Christos. Cum te pregătești pentru întâlnirea cu Christos cel Înviat? Aceasta este întrebarea pe care trebuie să ne-o punem”, crede purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Foarte mulți sunt cei care copleșiți de programul și de îndatoririle pe care le au nu își pot concentra atenția și eforturile înspre pregătirea spirituală. 

„Acești oameni striviți de program, oameni care realmente nu pot respira normal din punct de vedere spiritual, sunt evident oameni care se vor bucura în mod deplin, fără niciun fel de rezervă de înțelegerea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este decât părintele acela care iradiază dragoste și care îl așteaptă pe fiul risipitor. Toți suntem aproape în situația fiului risipitor, care se îndepărtează de sensul important. Toți ne îndepărtăm, rătăcim, ajungem la niște limite. Important este să știm și să nu pierdem această speranță că există cineva care ne așteaptă să ne întoarcem oricând. Acesta e Dumnezeu și măcar această speranță să o avem că ne putem întoarce către el măcar de sărbători”, spune Vasile Bănescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cei care construiesc mall-ul lui dumnezeu ne vorbesc de consumerism. Dragut.
    • Like 1
  • check icon
    În mediul urban, orice sărbătoare cu liber de la stat e binevenită, prilej de mini excursii, grătare, șprițuri, distracții și..... ATÂT, hai să fim serioși și să recunoaștem. Problema înțelegerii reale a unei sărbători religioase sau nu, nici nu are sens a fi pusă în contextul actual, când domină două tipuri principale de manipulare a maselor către ignoranță, consumerism și îndobitocire, manipularea politică și economică.
    • Like 0
  • Corina check icon
    Îmi plac punctele pe i ale lui Vasile Bănescu. O alegere inspirată pentru aceste vremuri, numirea lui.
    • Like 0
  • Moka check icon
    Haideti sa nu mai judecam atat de usor pe cineva care a mers si pe la mall zilele astea. Haideti sa nu mai aratam cu degetul catre unii si altii, trasand arbitrar niste linii de buna purtare crestineasca. Nu face decat sa adanceasca clivajul din societate. Sunt convins ca multi din cei care se duc si pe la mall sau se bucura de tehnologiile moderne il au si pe Hristos in suflet asa cum multi din cei care se duc la biserica nu-l au asa cum trebuie.
    Mai bine cititi mesajul de mai sus al lui Francisc Dobos si invatati din el cum sa va adresati credinciosilor.
    Va amintesc ca si pe vreamea comunismului oamenii stateau la cozi imense la cumparaturi. Tot cunsumerism era denumit fenomenul?
    • Like 1
  • Pe masura ce tehnologia face 'aurul' ( prin care inteleg bunuri materiale de orice fel, din ce in ce mai sofisticate si tehnologizate ) tot mai accesibil, suntem dispusi sa ne limitam libertatea de gandire si de actiune pentru a obtine mijloacele necesare achizitionarii acestui 'aur' uitand ca suntem fiinte efemere, uitand ca 'iubirea de arginti' este un pacat biblic cu cel mai mare potential de generare a celorlalte pacate capitale biblice ( mandrie, lacomie, desfranare, invidie, manie, lene ).
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult