Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Președintele le dă explicații celor care-l acuză de „blat cu PSD”: „Mi-ar fi făcut plăcere ca la întrebarea pe care le-am pus-o reprezentanților opoziției dacă au discutat unii cu ceilalți să-mi răspundă DA”

Viorica Vasilica Dăncilă - hora

(Foto: Facebook/Viorica Dăncilă)

De ce a decis președintele Klaus Iohannis să dea „încă o șansă PSD”? După o săptămână în care și-a atras foarte multe critici din partea susținătorilor săi după ce a desemnat-o pe Viorica Vasilica Dăncilă premier al României, șeful statului explică ce s-a întâmplat în ziua consultărilor. Întrebat de ziariști dacă „a făcut un blat cu PSD”, Klaus Iohannis a răspuns că i se pare „absurdă o astfel de prezumție”.

„Nu cred că cineva poate presupune așa ceva, dimpotrivă voi urmări cu foarte mare atenție ce se întâmplă în Guvern”, a spus președintele.

El a explicat că a fost obligat să o desemneze pe reprezentanta PSD de aritmetica parlamentară, care arată că Viorica Dăncilă se bucură de o majoritate în Legislativ, dar și de modul în care s-a prezentat opoziția la consultări. „Mi-ar fi făcut plăcere ca la întrebarea pe care le-am pus-o reprezentanților opoziție dacă au discutat unii cu ceilalți să-mi răspundă DA”.

Ce o recomandă pe Viorica Vasilica Dăncilă să fie premier al României? „majoritatea parlamentară a recomandat-o”, a răspuns Klaus Iohannis.

Întrebat dacă a luat această decizie de teama suspendării, președintele a subliniat: „Nu mi-e teamă de suspendare. Nu există niciun motiv de suspendare. Au mai fost încercări nereușite de suspendare la noi. Nu trebuie ca acesta să fie un argument în dezbaterea politică. Acesta pentru mine nu e un factor de decizie”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult