Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Presiunea „socială” la care e supus un medic să accepte „plicul” în spital. „Am fost judecat în spital că am refuzat. Ceilalți medici îmi spuneau: Las-o mai ușor. Asistentele, la fel”

Vasi Rădulescu

Între 2010 și 2016 în jur de 16.000 de medici au părăsit România pentru a profesa în străinătate. În spitalele din România, rămân posturi neocupate și tot mai puțini specialiști care să lupte cu moartea și cu boala. Ce i-ar putea aduce înapoi? Cu certitudine nu doar creșterea veniturilor conform noii grile de salarizare, crede medicul cardiolog Vasi Rădulescu. 

„În primul rând, creșterile nu sunt atât de spectaculoase cum s-a preconizat, ele sunt niște creșteri ale brutului, netul rămâne mult mai mic. În al doilea rând, n-o să ne apropiem niciodată de salariile din Vest, spre exemplu. Dar nu contează atât de mult salariile, contează condițiile, contează sa ai un CT, un RMN la discreție în spital. Să ai curățenie, să nu pui doi pacienți într-un pat, ceea ce încă se întâmplă la noi. Să fie curat peste tot, să ai fonduri, să ai tratamente și așa mai departe. Contează sa nu fii umilit peste tot, eu sunt umilit în spital. Mă duc și stau cu orele pentru o parafă, pentru ca nu pot sa ajung la profesor”, e explicat el în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

Acesta a vorbit și despre „atențiile” date de către pacienți medicilor din spitale, pe care el le-a refuzat de foarte multe ori, motiv pentru care a fost și judecat de către colegii de breaslă. „Am scris la un moment dat un text care a fost interpretat în fel și chip, de foarte multe ori am refuzat pentru ca mi s-a părut jalnic gestul. Câteodată am vorbit cu medici și mi-au zis: Vasi, n-ai condiționat absolut nimic, la sfârșit omul respectiv a vrut să-ți mulțumească, tu cu ce ai greșit? I-ai cerut ceva? Nu. L-ai tratat foarte bine. Cu ce ai greșit? Poți sa accepți, e un bonus, mergi mai departe, nu te consuma atât de mult. N-am reușit sa trec de treaba asta. Și am refuzat. Și am fost judecat în spital pentru asta. Pentru că ceilalți îmi spuneau: Las-o mai ușor. Asistentele, la fel. Se ce te apuci tu să scrii acum despre lucrurile astea? Lasă-le să meargă așa cum sunt. Pentru că, pe de-o parte, dacă s-ar elimina sistemul asta, ar avea foarte mulți de pierdut. Trebuie sa recunoaștem lucrurile astea, foarte mulți trăiesc din așa ceva”, a spus el. 

Recent cântăreața Alexandra Stan a postat pe Facebook imagini cu mizeria de la Spitalul Județean Constanța și a scris despre bătaia de ioc la adresa pacienților, dar și despre faptul că trebuie să dai bani dacă vrei să îți fie schimbat un cearceaf. 

Din păcate, spitalele din România au ajuns un risc pentru sănătatea pacienților. „Cele mai multe din provincie sunt fronturi de luptă, medicul improvizează, nu are antibiotice, nu mai vorbesc de CT, RMN, la astea poate doar să viseze. Trebuie să facă o medicină aproximativă, improvizată acolo. Ați văzut pozele cu saloanele din Timișoara, acum pozele din Constanta. Și astea sunt orașe mari, gândiți-vă ce se întâmplă în orașe mai mici. E prăpăd. Sunt efectiv băi cu niște condițiiincredibile, saloane cu tot ce înseamnă lenjerie, toate murdare, pereți la fel. Și acolo tratăm oameni”, a subliniat Vasi Rădulescu.

Emisiunea „În fața ta” este difuzată la Digi24, sâmbătă și duminică, de la miezul nopții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si totusi cunosc medici ce au ramas verticali si nu au acceptat plic chiar daca e presiunea celorlalti, unu care a plecat in privat pentru ca nu s-au regasit in spitalul infect de unde au fost haituitzi de colegi pt ca el singurul facea reclamatii cu nereguli, un doctor care intr-o zi a zis stop ca nu mai crede in ce face, alt doctor care a dat afara din cabinet agentul de vanzari de la firma de farmaceutice ce ii propunea sa prescrie medicamentul X contra comision, ba cunosc un medic ce alaturi de un ong a luptat sa se construiasca o toaleta cu apa curenta pt o scoala la tara si sa nu mai se duca copii la toaleta in fundul curtii. Niciunul nu e nascut bogat, dar cu ratiune si putere de decizie.
    Oameni sunt peste tot, acesti doctori de caer vorbesc nu o sa ii gasiti nici la tv facand propaganda, nici pe site-ul ANM.ro ca au luat "bonus" de la firma farmaceutica, sunt anonimii care au stat de vorba cu mine sa ma convinga sa imbunatatesc viata si ca pot trai fara suplimente si fara boli.
    • Like 2
  • Așa și? Noi ne văităm și revoltăm pe net, ei (guvernanții) ne fură și umilesc în viața reală, cu largul concurs al primarilor, medicilor și pacienților. Alegerea pînă la urmă e personală: stai în RO și te bați cu morile de vînt și poate spre finalul vieții apuci să vezi una din ele răsturnată... sau te duci într-o țară decentă și-ți trăiești viața cum îți place, minus junghiul de „dor de casă”, pe care unii l-au tratat cu „diasporam”, un flacon pe zi. :P
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult