Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cântăreața Alexandra Stan descrie condițiile din Spitalul Județean Constanța: „Mizerie, dezinteres și lipsă de respect față de pacienți. Pentru schimbarea cearșafului trebuie să le dai bani asistentelor”

Tatăl Alexandrei Stan este internat la Spitalul Județean Constanța, iar cântăreața a făcut publice imaginile care arată condițiile în care trebuie să stea pacienții care ajung aici. „Mizerie, dezinteres și lipsă de respect față de pacienți”, a scris Alexandra Stan.

Foto: Facebook Alexandra Stan

Aceasta a susținut că asistentele nu au vrut să stea de vorbă cu ea când le-a spus că branula tatălui său trebuie schimbată și că, pentru schimbarea cearșafului trebuie să le dai bani”.

„Îmi iubesc țară și mă mândresc peste tot în lume cu faptul că sunt româncă, dar nu pot să înțeleg de ce noi între noi nu putem să ne respectăm și să ne oferim tot ce este mai bun!

Din septembrie m-am mutat în Los Angeles pentru o perioadă, dar pentru mine acasă înseamnă România. Acum am venit în țară din cauză că tatăl meu se află în spital. Am fost să-l vizitez, să îi fiu alături și am rămas șocată de condițiile de la etajul 1, Secția Medicală 2, din cadrul Spitalului județean Constanța.

Doamna doctor care are grijă de tatăl meu este deosebită și corectă, însă asistentele nu au vrut nici măcar să stea de vorba cu mine când le-am atras atenția că trebuie schimbată branula. Că să nu mai spun că pentru schimbarea cearșafului trebuie să le dai bani.

Mizerie, dezinteres și lipsă de respect față de pacienți. Asta am întâlnit astăzi. Eu cred, totuși, că putem mai mult de atât”, a scris Alexandra Stan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am putea mai mult dacă s-ar instaura, da, ăsta este cuvântul, o disciplină drastică in rândul întregului personal medical. Nu contest că sunt și oameni acolo care își fac datoria, în mod dezinteresat, dar majoritatea sunt puși pe căpătuială. Apropo, s-a mai auzit ceva de "somitățile" medicale prinse cu, hai să le zicem nereguli? Justiția este moale, colegiul medicilor și al restului personalului este o adevărată mafie, la fel ca și la parlamentari. Împiedică desfășurarea cercetărilor, denaturează realitatea in favoarea infractorilor. Da, mizeria și nepăsarea domnesc in spitalele din România. Așa pretinșii manageri sunt in realitate, ca peste tot la stat, incapabili și hoți. Daca se aloca diverse fonduri 50% se intorc la prtidul la puterr, 30% se fura de catre administratori, iar restul intra in buzunarele unor "patroni de firme castigatoare de licitatii". Ar trebui instituit un control la intrarea si, in special, la ieșirea din ture.
    Poate nu s-ar mai p!eca cu sacoșe de mâncare și material sanitar. Asta se numeste banditism. Totul pe spinarea plătitorilor de contribuție pentru sănătate. Majorarea, nesustenebila de altfel, a venitjrilor nu rezolvă problema. Lăcomia și hoția nu o rezolvi cu "mituirea" făptașilor ci cu bâta. La noi asta este necesară in momentul acesta de totală anarhie. O să va dau un mic, dar semnificativ, exemplu: merg foarte des in zona spitalului fundeni, pr str. Sportului, parcă așa îi spune, la capătul mijloacelor de transport ratb. Nu a fost dată, la diferite ore, in care să nu văd, cel puțin două, persoane din cadrul angajaților spitalului, in echipamentul de spital, să nu umble pe stradă la diverse cumpărături, fie personale, fie comisioane. In special, dar nu numai, din personalul, total nepotrivit, pentru curățenie. Nimeni, din conducere, nu vede acest lucru? Nimeni de pe stradă nu sesizează autoritățile despre acest aspect? Serviciul de curățenie a fost extetnalizat. Este o modă. Un "agreat" al ministerului, in general, un individ dubios, o "căpușă", pune mâna, datorită protecției, pe această sursă de făcut bani. Dacă" unge" unde trebuie nimeni nu-l deranjează cu vreo verificare a activității și a efectivelor trimise. Asta este caracteristic romanilor, in marea lor majoritate, indolența, hoția, escrocheria, protejarea borfașilor. In toate domeniile; mai puțin, in unele cazuri, la anumiți, nu la toți, particularii.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult