Prețul cartofilor și cursul leu-euro

Foto Rafael Ben-Ari / Avalon Editorial / Profimedia

Când crește semnificativ prețul cartofilor, în piețele alimentare, e semn că ar trebui să plătim mai mult si pentru un euro pe piața valutară. Sau, mai exact, asa se petreceau lucrurile înainte ca actuala criză să ne fi schimbat viața. Și nici atunci nu era o regulă. Prețul cartofilor, dacă se înfoia, influența cursul valutar numai dacă se învolburau si prețurile altor mărfuri, rezultatul fiind o inflație galopantă.

Acum însă, deși cum am văzut în recentul comunicat al Statisticii cartofii au bătut un nou record în aprilie, scumpindu-se cu 9 procente, fiind secondați de fasole, fructe proaspete si citrice, ale căror prețuri au urcat între 3 și 6 procente, toate aceste cifre n-au nicio legătură cu scumpirea valutei. De această dată, cauza e pandemia, care s-a interpus între prețul cartofilor și cursul leu-euro.

Valuta, care s-a scumpit pe piața noastră, chiar dacă nesemnificativ, se apreciază și pe piețele valutare din Cehia, Polonia și Ungaria, cauza fiind schimbarea atitudinii față de risc a investitorilor. Jucătorii de pe aceste piețe, cei care aduc valută si o schimbă cu monede naționale, sunt mult mai prudeți în actualele împrejurări.

În același timp, cele patru produse rebele (cartofii, fasolea, fructele proaspete si citricile) n-au mai reușit să strice media generală a prețurilor, fapt ce s-a soldat cu dezinflație în loc de inflație. Mișcarea prețurilor, în proces de încetinire de câteva luni încoace, a continuat să rămână calmă si în aprilie. A scăzut totodată rata anualizată a inflației, de la 3 la sută în martie la 2,68 la sută în aprilie, după ce timp de doi ani s-a situat la răscruce de șocuri.

La nivelul lunii aprilie, dincolo de cele patru mărfuri cu prețuri excentrice, pe piața bunurilor alimentare au înregistrat scumpiri semnificative (între 0,51 si 0,91 de procente) si alte produse de bază: uleiul comestibil, pâinea, carnea, preparatele si conservele din carne, telemeaua de vacă. Alte produse din consumul de bază, între care laptele de vacă, telemeaua de oaie, ouăle, peștele si conservele din peste, s-au mișcat însă în limitele unor prețuri rezonabile.

În coșul bunurilor nealimentare, segment al pieței de consum ce a înregistrat o scădere sub zero la sută a mediei generale, probabil că si în împrejurarea în care multe magazine au fost închise, prețurile unui mare număr de mărfuri au crescut totuși semnificativ peste medie. Fapt ce trebuie să fie trecut negreșit în contul pandemiei. Ce altceva ar fi putut să împingă în sus prețurile la articole medicale, la articole de menaj, la detergenți, la articolele chimice, la articole de igienă, unele creșteri fiind în jur de 0,60 la sută, dacă nu îndemnurile zilnice la curățenie de pe toate canalele media pe de o parte și teama de contaminare pe de altă parte?...

Și tot pandemia, la nivelul serviciilor de această dată, domeniu în care prețurile au stat pe loc în aprilie, rata lunară fiind de zero la sută, a impus si aici decalaje. În timp ce consemnul a fost „Stați în casă!" - exceptați fiind doar cei care au mers la muncă - la ce poziție era firesc să vedem prețurile sărind din rând?...Desigur, la convorbiri telefonice, care dețin si cea mai mare pondere în acest sector al pieței!

Inflație anualizată de 2,68 la sută n-am mai avut din octombrie 2017. A fost cucerit, deci, un important cap de pod. Bineînțeles, este un rezultat influențat si de starea de urgență, de limitarea circulației persoanelor si a mărfurilor, a multor mijloace de transport, de companii ce si-au suspendat temporar activitatea, de amputarea unor venituri si de reducerea creditării. Dacă însă tot am ajuns aici, în împrejurări excepționale desigur, merită ca acest cap de pod să fie apărat si consolidat. Ca piatră de hotar indicând sfârșitul ciclului inflaționist pe care l-am îndurat doi ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp