Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Prețul cartofilor și cursul leu-euro

inflatie - cartofi - Foto Rafael Ben-Ari / Avalon Editorial / Profimedia)

Foto Rafael Ben-Ari / Avalon Editorial / Profimedia

Când crește semnificativ prețul cartofilor, în piețele alimentare, e semn că ar trebui să plătim mai mult si pentru un euro pe piața valutară. Sau, mai exact, asa se petreceau lucrurile înainte ca actuala criză să ne fi schimbat viața. Și nici atunci nu era o regulă. Prețul cartofilor, dacă se înfoia, influența cursul valutar numai dacă se învolburau si prețurile altor mărfuri, rezultatul fiind o inflație galopantă.

Acum însă, deși cum am văzut în recentul comunicat al Statisticii cartofii au bătut un nou record în aprilie, scumpindu-se cu 9 procente, fiind secondați de fasole, fructe proaspete si citrice, ale căror prețuri au urcat între 3 și 6 procente, toate aceste cifre n-au nicio legătură cu scumpirea valutei. De această dată, cauza e pandemia, care s-a interpus între prețul cartofilor și cursul leu-euro.

Valuta, care s-a scumpit pe piața noastră, chiar dacă nesemnificativ, se apreciază și pe piețele valutare din Cehia, Polonia și Ungaria, cauza fiind schimbarea atitudinii față de risc a investitorilor. Jucătorii de pe aceste piețe, cei care aduc valută si o schimbă cu monede naționale, sunt mult mai prudeți în actualele împrejurări.

În același timp, cele patru produse rebele (cartofii, fasolea, fructele proaspete si citricile) n-au mai reușit să strice media generală a prețurilor, fapt ce s-a soldat cu dezinflație în loc de inflație. Mișcarea prețurilor, în proces de încetinire de câteva luni încoace, a continuat să rămână calmă si în aprilie. A scăzut totodată rata anualizată a inflației, de la 3 la sută în martie la 2,68 la sută în aprilie, după ce timp de doi ani s-a situat la răscruce de șocuri.

La nivelul lunii aprilie, dincolo de cele patru mărfuri cu prețuri excentrice, pe piața bunurilor alimentare au înregistrat scumpiri semnificative (între 0,51 si 0,91 de procente) si alte produse de bază: uleiul comestibil, pâinea, carnea, preparatele si conservele din carne, telemeaua de vacă. Alte produse din consumul de bază, între care laptele de vacă, telemeaua de oaie, ouăle, peștele si conservele din peste, s-au mișcat însă în limitele unor prețuri rezonabile.

În coșul bunurilor nealimentare, segment al pieței de consum ce a înregistrat o scădere sub zero la sută a mediei generale, probabil că si în împrejurarea în care multe magazine au fost închise, prețurile unui mare număr de mărfuri au crescut totuși semnificativ peste medie. Fapt ce trebuie să fie trecut negreșit în contul pandemiei. Ce altceva ar fi putut să împingă în sus prețurile la articole medicale, la articole de menaj, la detergenți, la articolele chimice, la articole de igienă, unele creșteri fiind în jur de 0,60 la sută, dacă nu îndemnurile zilnice la curățenie de pe toate canalele media pe de o parte și teama de contaminare pe de altă parte?...

Și tot pandemia, la nivelul serviciilor de această dată, domeniu în care prețurile au stat pe loc în aprilie, rata lunară fiind de zero la sută, a impus si aici decalaje. În timp ce consemnul a fost „Stați în casă!" - exceptați fiind doar cei care au mers la muncă - la ce poziție era firesc să vedem prețurile sărind din rând?...Desigur, la convorbiri telefonice, care dețin si cea mai mare pondere în acest sector al pieței!

Inflație anualizată de 2,68 la sută n-am mai avut din octombrie 2017. A fost cucerit, deci, un important cap de pod. Bineînțeles, este un rezultat influențat si de starea de urgență, de limitarea circulației persoanelor si a mărfurilor, a multor mijloace de transport, de companii ce si-au suspendat temporar activitatea, de amputarea unor venituri si de reducerea creditării. Dacă însă tot am ajuns aici, în împrejurări excepționale desigur, merită ca acest cap de pod să fie apărat si consolidat. Ca piatră de hotar indicând sfârșitul ciclului inflaționist pe care l-am îndurat doi ani.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gr Mihai Gr Mihai check icon
    Cursul valutar evolueaza in functie de raportul dintre inflatia valutei/inflatia leului. Daca este subunitar cursul creste, daca este supraunitar scade. Nu e nevoie sa facem filozofia cartofilor.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult