Prima sancțiune severă a Occidentului după ce Putin a decretat aseară ruperea unei părți din Ucraina: cancelarul german Olaf Scholz anunță că proiectul gazoductului Nord Stream 2 „nu poate continua”

Foto: AFP via Profimedia

Este știrea zilei. Pe lângă toate declarațiile occidentale destul de neclare privind sancțiunile împotriva Rusiei pentru recunoaşterea regiunilor separatiste Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei, prima sancțiune mai concretă a venit de la cancelarul german Olaf Scholz, care a declarat marți că gazoductul Nord Stream 2, ce ar urma să aducă gaze rusești în Germania pe sub Marea Baltică, ocolind Ucraina, „nu poate continua”.

UPDATE: După ce cancelarul german Olaf Scholz a anunțat, marți, că certificarea gazoductului Nord Stream 2 nu poate continua, având în vedere ultimele acțiuni ale Rusiei privind recunoașterea independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, fostul președinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, amenință Europa, într-un mesaj publicat pe Twitter, cu prețuri de 2.000 de euro petru o mie de metri cubi de gaz.

„Cancelarul german Olaf Scholz a dat instrucțiuni să se oprească certificarea gazoductului Nord Stream 2. Bine. Bun venit într-o lume nouă în care europenii vor plăti în curând 2.000 de euro pentru o mie de metri cubi de gaz!”, a scris Medvedev, care este vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

De altfel, prețul gazului a crescut cu 10% după anunțul cancelarului german și a ajuns la 900 de dolari pentru mia de metri cubi.

Controversatul gazoduct dintre Rusia și Germania a fost finalizat în septembrie 2021, dar nu este încă în funcțiune. Mai era nevoie de o ultimă certificare. De altfel, Ucraina și alte state est-europene au criticat constant Germania că prin intermediul Nord Stream 2 nu face decât să își crească dependența de gazele rusești, ceea ce îi limitează libertatea de mișcare politică în relația cu Kremlinul.

Germania a tratat multă vreme Nord Stream 2 ca pe un proiect eminamente economic. Cu toate acestea au existat mereu voci care au avertizat că implică riscul unei dependenţe energetice crescute faţă de Rusia. La acestea se adaugă argumentul că Nord Stream 2 nu este necesar din perspectivă ecologică şi nici rentabil din punct de vedere economic, o direcție accentuată de Verzii care au intrat la guvernare la sfârșitul anului trecut alături de Olaf Scholz.

În orice caz, mesajul șefului guvernului federal de la Berlin crește încrederea Germaniei post-Merkel în ochii aliaților, inclusiv în ochii SUA. În plus, declarația vine după ce și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană poate rezista fără gaz rusesc.

Însă să spunem trei lucruri foarte clare:

- Dacă ne uităm pe cifre, până recent, UE îşi asigura cu ajutorul gazelor doar 24% din necesarul de energie, iar 90% din gaze proveneau din import, conform datelor Comisiei Europene. Din totalul importurilor respective, 40% proveneau de la Gazprom.

- Gazoductul Nord Stream 2 este cu atât mai valoros pentru Rusia cu cât aceasta își completeză mai bine de 40% din bugetul de stat cu veniturile care țin de exporturile de gaz și petrol. Dacă va fi pornită, conducta cea nouă va livra 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an. În plus, Gazprom a investit deja 11 miliarde de dolari în proiectul Nord Stream 2.

- Dependenţa Germaniei de importurile de energie din Rusia a crescut substanţial în ultimul deceniu. Începând din 2012 procentul livrărilor de gaz din Rusia a crescut de la 40% la 55%, ceea ce reprezintă o creştere de mai bine de o treime. Şi în privinţa importurilor de petrol lucrurile stau cam la fel. În acelaşi interval de timp, petrolul importat din Rusia a ajuns să acopere 42% la din necesarul Germaniei. În 2012 acoperea 38%.

De asemenea, declarația de astăzi nu evidențiază o decizie fermă legată de stoparea gazoductului, ci doar una temporară, care pune din nou subiectul pe masa negocierilor care se vor purta în perioada următoare cu Rusia. Dar întrebarea care rămâne este următoarea: Oare vor putea europenii și mai ales germanii să sacrifice energia pentru principiile democratice?

Ar fi ideal, pentru că EXISTĂ SOLUȚII ALTERNATIVE la gazul rusesc, numai că în geopolitică nu se lucrează cu sentimente, ci cu realități și acțiuni raportate la cost și beneficiu.

În faza în care ne aflăm acum, proiectul-mamut al Gazprom pare imposibil de abandonat, din perspectiva milioanelor de posibili clienți, și în același timp imposibil de continuat, din cauza consecințelor geopolitice asupra Ucrainei, dar și asupra unității occidentale.

Concluzia bună a zilei este că guvernul german condus de Olaf Scholz a abandonat vechea sa poziţie, de a vedea în gazoduct un proiect pur economic. După acțiunile de luni ale lui Vladimir Putin, începe să fie luată în calcul și renunțarea definitivă la acest proiect. Unele voci occidentale spun însă că o astfel de măsură nu l-ar da înapoi pe președintele rus, pentru că Rusia ar fi luat deja în calcul și această posibilitate.