Foto Guliver/Getty Images
Trăim vremuri complicate, omenirea e la răscruce, intrăm într-o eră a necunoscutului unde pozitivismul, adaptabilitatea și realismul vor face diferența. Mulți ne spun că pandemia generată de virusul Sars-CoV-2 va trece și că nu e cazul să ne agităm prea mult, alți specialiști ne spun că până la apariția unui vaccin va trebui să învățăm să trăim cu acest virus mortal și nemilos.
Noi toți luptăm cu acest inamic invizibil, cu sacrificii, cu răbdare și mai ales cu responsabilitate. Fiecare generație a avut lupta ei. Bunicii și părinții au prins războiul, foametea, comunismul, cutremure, dar au trecut peste toate cu demnitate. Noi, generația anilor '80, am prins Revoluția, mineriadele, capitalismul sălbatic al anilor '90, deschiderea frontierelor odată cu intrarea în UE, am prins gustul consumerismului, am început să simțim prosperitatea. Totuși, ca niciodată, acest inamic invizibil ne-a îngenuncheat de câteva săptămâni si ne-a transformat în eroi de canapea.
Statul, mult hulitul stat, s-a mișcat bine până acum, au fost luate decizii prin care s-a limitat răspândirea virusului. La noi mesajele de genul „stai acasă” corelate cu măsurile coercitive (amenzi, poliție pe străzi) au funcționat cu succes, dovadă că în mare oamenii au înțeles cum stă treaba cu distanțarea socială sau mai degrabă a fost o frică generală față de capacitatea sistemului sanitar românesc în a-și proteja cetățenii.
Suntem în plin război, primul război major al generației noastre. A început de câteva săptămâni și nu știm cât va dura și care vor fi efectele pe termen lung. Până acum în prima linie au fost cadrele medicale, persoanele cele mai expuse la virus, dovadă ca peste 1000 sunt deja infectați. Prima fază a războiului este cea medicală, etapă pe care sperăm că o vom depăși cât de curând, până când vom intra pe panta descendentă a numărului de infectați și al deceselor.
Însă partea cea mai dură a acestui război de gherilă este cel din punct de vedere economic. Efectele încep să se facă simțite, avem deja peste 1 milion de șomeri, mare parte în șomaj tehnic. Afacerile sunt lovite crunt, cu precădere afacerile mici, IMM-urile din sfera serviciilor, segmentul cu ponderea cea mai mare, 40% din totalul IMM-urilor. Lipsa activității a făcut ca să apară sincope în fluxurile de aprovizionare și automat o scădere dramatică a cifrei de afaceri globale. Avem toate semnalele unei recesiuni agresive, mult mai abruptă comparativ cu criza din anii 2008-2009 și nu știm dacă revenirea va fi în formă de U, V sau W, ultima variantă fiind cea mai plauzibilă în contextul nefericit al revenirii pandemiei spre sfârșitul anului.
În tot acest context economic nefavorabil statul trebuie să-și folosească toate pârghiile pentru a pompa capital și încredere în economie. Se pleacă cu un deficit uriaș de 4.7% și un buget total dezechilibrat cu cheltuieli ridicate pe fondul unor prăbușiri ale veniturilor bugetare. Resursele sunt puține și din ce în ce mai limitate și trebuie repartizate strategic cât mai repede către economia reală, acolo unde urgențele sunt mari. Cu excepția amânării ratelor, povara care pică cu precădere doar pe sistemul financiar-bancar, măsuri de amânare a taxelor și bonificații plătite pentru contribuabili, statul nu prea are la îndemână prea multe pârghii.
IMM Invest este SMURD-ul companiilor mici și mijlocii, proiect de circa 3.3 mld EUR, cam singurul ajutor direct pe care-l poate oferi statul în acest moment firmelor cel mai încercate de acest blocaj. Este important ca acest proiect să nu rămână doar pe hârtie, să fie aplicat 100% și sumele aprobate de Comisia Europeană ca ajutor de stat să fie injectate cât mai repede la antreprenori acolo unde este urgență de finanțare pentru capital de lucru, dar mai ales pentru investiții, pentru retehnologizare în vederea creșterii competitivității.
Ne place sau nu, toți vom fi afectați, vom simți într-o măsură mai mare sau mai mică efectele nefaste ale crizei economice, vom fi pe baricade tot noi, cei din linia întâi…..însă tot de noi depinde să minimalizăm riscurile și să identificăm oportunitățile crizei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Printre altele, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) vine cu o dietă importantă pe vreme de pandemie, în caz că ne vom infecta vreodată. Nu e complicat: deşi dieta nu previne infecţia, e clar că un ficat făcut franjuri datorită omleţelelor, slăninuţei şi prăjelilor de tot felul, plus o tensiune asezonată cu multă sare, cafea şi ţigări nu reprezintă puncte forte în lupta organismului cu virusul.
De citit cu mare atenţie:
https://www.who.int/news-room/campaigns/connecting-the-world-to-combat-coronavirus/healthyathome/healthyathome---healthy-diet