Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Priviți ce s-a-ntâmplat la noi în sat!

C’Art Fest, festivalul care a pus pe harta culturii o comună de 5.000 de locuitori

La început a fost ideea. Apoi au venit oamenii. Iar lângă ei alți oameni. 25.000, anul acesta. Nu știm dacă e mult sau puțin, dar suntem siguri că o parte dintre ei ne-au rămas prieteni. Or, ce este prietenia, dacă nu un sentiment minunat de apartenență, suflet lângă suflet, la o poveste care ne face pe toți să tresărim de emoție?

Vreme de opt zile, Cristianul, o comună cu 5.000 de locuitori, a găzduit peste 250 de artiști și foarte mulți turiști care au venit din țară sau chiar din Europa pentru a face parte din ceea ce presa culturală a numit „Fenomenul Cristian”. Peste 1500 de copii au participat la atelierele creative gratuite puse la dispoziție în fiecare zi, de dimineață până seară în curtea Sălii mari și susținute de specialiști și de voluntari. 70 de voluntari, adolescenți și nu numai, din Cristian și Brașov au pus umărul în fiecare zi la organizarea evenimentului .

Dacă ar fi un roman, C’Art Fest te-ar prinde în poveste de la prima pagină, și abia ai aștepta un moment de liniște că să vezi ce se mai întâmplă. Dacă ar fi un personaj de carte, probabil că după ce l-ai cunoaște, ai da search pe Google ca să vezi de unde vine, cine e și ce altceva mai știe să facă. Dacă ar fi un nume de localitate, oamenii din C’Art Fest ar fi mândri să trăiască într-un loc așa de viu.

C’Art Fest-ul a fost întotdeauna despre noi, cei de aici, deschiși către lume. A fost despre lumea din exterior, curioasă să ne cunoască, pe care o primim în comunitatea noastră. În acest cerc al schimbului de culturi, tradiții și învățăminte, ne-am dat seama cât de mulți suntem. Numeric, poate că nu. Dar când oamenii buni se întâlnesc că să facă ceva măreț, ideile, zâmbetele, sufletele și bunăvoința se multiplică, până când pare că totul în jur trăiește, preț de câteva zile cel puțin, un furnicar de emoții în ritmuri de artă pentru toți.

Uniți, ne pregătim. Împreună, construim. Fiecare se bucură în sine pentru bucățica lui de contribuție. Iar la sfârșit tragem linie, dar nu orizontală, de final, ci verticală – de tot mai sus! Pentru că această mobilizare are un punct de pornire, însă efectele ei nu se termină o dată cu festivalul și, mai ales, cresc în timp. Iar despre Cristian se vorbește tot mai frumos, pentru că noi îl simțim tot mai aproape și îl creștem după felul nostru. Colorat, divers, săritor, animat, muncitor și ambițios. Ca un prieten bun care își știe locul și merge cu încredere alături de noi.

Nu puteam să începem mai frumos această ediție dedicată Centenarului decât cu un spectacol omagial Maria Tănase, orchestrat de Mariano Castro, interpretat impecabil de Analia Selis, Nadia Trohin și Alexandra Fits, alături de Camerata Kronstadt dirijată de Cristian Oroșanu. 

Și nu puteam să descriem mai bine acest moment decât Alexandra Fits: « Cristianul este un loc minunat, care zilele astea ne arată tot ce are el mai frumos. Iar sloganul unul pentru toți se potrivește perfect cu moștenirea pe care ne-a lăsat-o Maria (sic !), care, reunind în repertoriul ei folclorul tuturor regiunilor României, a fost una pentru toți ».

Piațeta din centrul comunei, Sala Mare, curtea Sălii Mari, Biserica Evanghelică sau sala pictată a Școlii Generale s-au dovedit de multe ori neîncăpătoare pentru numărul mare de oameni veniți să îi vadă și asculte pe artiștii invitați. La fiecare spectacol de teatru, după ce ușile sălii arhipline erau închise, un număr mare de oameni rămâneau afară să urmărească spectacolul pe ecranul amplasat în curte. 

Alexandra Fits, Analia Selis și Nadia Trohin alături de Kamerata Kronstadt, Zdob și Zdub, Nicu Alifantis, Ada Milea și Alexander Bălănescu, Ovidiu Lipan Țăndărică și invitații lui Stelu Enache și Rona Hartner au ridicat în picioare miile de spectatori la scena mare. Iar Maia Morgenstern și Marcel Iureș au stârnit ropote de aplauze în amfiteatrul amenajat în Sala Mare. 

Revelații pentru publicul care a plecat cu lacrimi în ochi de la spectacolele lor au fost actrițele Edith Alibec și Ilona Brezoianu, ambele au performat în one-woman show-uri care au făcut spectatorii să le cheme la scenă în aplauze de foarte multe ori.

Una dintre marile atracții ale festivalului a fost conferința susținută de marele scriitor francez Pascal Bruckner, a cărui prezență pe străzile din Cristian va fi o amintire extrem de prețioasă pentru mulți. Cozile la autografe s-au întins până la ieșirea din biserică.

La fel de interesante au fost și conferințele pe tema identității și multiculturalității, susținute de profesori universitari, conferențiari, politologi și filosofi din toate regiunile țării, s-au subscris temei festivalului: 100 de ani de la Unire.

Vremea a fost îngăduitoare cu C’Art Fest 5, deși prognoza părea amenințătoare, un singur eveniment a suferit din cauza ploii: concertul de jazz cu Luiza Zan și Harry Tavitian a fost mutat în ultimul moment din Piațetă în Biserica Evanghelică, iar atmosfera creată în interiorul bisericii de muzicieni a fost spectaculoasă, au spus spectatorii. De altfel, un mare plus al acestei ediții, care dovedește că festivalul crește organic, de la an la an, a fost atmosfera specifică unui festival cultural care a domnit întreaga zi în Cristian – forfota oamenilor, locurile de lounge mereu ocupate, muzică bună, râsetele copiilor care se jucau și participau la atelierele dedicate lor, serile prelungite în fața ecranului din curtea Sălii Mari, acum plină ochi de oameni până după miezul nopții. În plus, sutele de turiști, veniți pe toată perioada festivalului sau doar pentru câte un weekend, au animat ca niciodată Cristianul.

Pentru că, în an de Centenar, C’Art Fest 5 și-a propus să sărbătorească multiculturalitatea sub sloganul “Unul pentru toți”, pe scenele festivalului au urcat artiști români, sași, maghiari, evrei, armeni, rromi, moldoveni de peste Prut, dar și internaționali, din țări precum: Franța, Anglia, Polonia, Moldova, Ungaria, Argentina. 

Anul acesta, mai mult ca oricând, C’Art Fest-ul a fost un amestesc fericit de oameni, stiluri și culturi. Am avut jazz, muzică cultă ungurească, muzică armenească, vioară și voce, folk cu orchestră, cor în biserică, muzicuțe, fanfară, muzică de odinioară pe trei tonalități, rock cu accente românești și moldovenești, teatru de stat, teatru independent, one man show, teatru dans, teatru mic și teatru mare, o producție proprie, scriitori internaționali, conferințe cu istorici și politologi, fachiri, ateliere pentru copii, păpuși în mărime naturală și proiecții de film.

Dar, mai ales, avem deja o poveste sinceră și vie. Și avem prieteni care vin alături de noi, din toate părțile, pe zi ce trece. Nu vom fi niciodată prea mulți sau prea puțini. Vom fi exact atâți cât trebuie să fim, unul pentru toți și toți pentru Cristian.

C’Art Fest, un festival la scenă deschisă!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult