Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Priviți ce s-a-ntâmplat la noi în sat!

C’Art Fest, festivalul care a pus pe harta culturii o comună de 5.000 de locuitori

La început a fost ideea. Apoi au venit oamenii. Iar lângă ei alți oameni. 25.000, anul acesta. Nu știm dacă e mult sau puțin, dar suntem siguri că o parte dintre ei ne-au rămas prieteni. Or, ce este prietenia, dacă nu un sentiment minunat de apartenență, suflet lângă suflet, la o poveste care ne face pe toți să tresărim de emoție?

Vreme de opt zile, Cristianul, o comună cu 5.000 de locuitori, a găzduit peste 250 de artiști și foarte mulți turiști care au venit din țară sau chiar din Europa pentru a face parte din ceea ce presa culturală a numit „Fenomenul Cristian”. Peste 1500 de copii au participat la atelierele creative gratuite puse la dispoziție în fiecare zi, de dimineață până seară în curtea Sălii mari și susținute de specialiști și de voluntari. 70 de voluntari, adolescenți și nu numai, din Cristian și Brașov au pus umărul în fiecare zi la organizarea evenimentului .

Dacă ar fi un roman, C’Art Fest te-ar prinde în poveste de la prima pagină, și abia ai aștepta un moment de liniște că să vezi ce se mai întâmplă. Dacă ar fi un personaj de carte, probabil că după ce l-ai cunoaște, ai da search pe Google ca să vezi de unde vine, cine e și ce altceva mai știe să facă. Dacă ar fi un nume de localitate, oamenii din C’Art Fest ar fi mândri să trăiască într-un loc așa de viu.

C’Art Fest-ul a fost întotdeauna despre noi, cei de aici, deschiși către lume. A fost despre lumea din exterior, curioasă să ne cunoască, pe care o primim în comunitatea noastră. În acest cerc al schimbului de culturi, tradiții și învățăminte, ne-am dat seama cât de mulți suntem. Numeric, poate că nu. Dar când oamenii buni se întâlnesc că să facă ceva măreț, ideile, zâmbetele, sufletele și bunăvoința se multiplică, până când pare că totul în jur trăiește, preț de câteva zile cel puțin, un furnicar de emoții în ritmuri de artă pentru toți.

Uniți, ne pregătim. Împreună, construim. Fiecare se bucură în sine pentru bucățica lui de contribuție. Iar la sfârșit tragem linie, dar nu orizontală, de final, ci verticală – de tot mai sus! Pentru că această mobilizare are un punct de pornire, însă efectele ei nu se termină o dată cu festivalul și, mai ales, cresc în timp. Iar despre Cristian se vorbește tot mai frumos, pentru că noi îl simțim tot mai aproape și îl creștem după felul nostru. Colorat, divers, săritor, animat, muncitor și ambițios. Ca un prieten bun care își știe locul și merge cu încredere alături de noi.

Nu puteam să începem mai frumos această ediție dedicată Centenarului decât cu un spectacol omagial Maria Tănase, orchestrat de Mariano Castro, interpretat impecabil de Analia Selis, Nadia Trohin și Alexandra Fits, alături de Camerata Kronstadt dirijată de Cristian Oroșanu. 

Și nu puteam să descriem mai bine acest moment decât Alexandra Fits: « Cristianul este un loc minunat, care zilele astea ne arată tot ce are el mai frumos. Iar sloganul unul pentru toți se potrivește perfect cu moștenirea pe care ne-a lăsat-o Maria (sic !), care, reunind în repertoriul ei folclorul tuturor regiunilor României, a fost una pentru toți ».

Piațeta din centrul comunei, Sala Mare, curtea Sălii Mari, Biserica Evanghelică sau sala pictată a Școlii Generale s-au dovedit de multe ori neîncăpătoare pentru numărul mare de oameni veniți să îi vadă și asculte pe artiștii invitați. La fiecare spectacol de teatru, după ce ușile sălii arhipline erau închise, un număr mare de oameni rămâneau afară să urmărească spectacolul pe ecranul amplasat în curte. 

Alexandra Fits, Analia Selis și Nadia Trohin alături de Kamerata Kronstadt, Zdob și Zdub, Nicu Alifantis, Ada Milea și Alexander Bălănescu, Ovidiu Lipan Țăndărică și invitații lui Stelu Enache și Rona Hartner au ridicat în picioare miile de spectatori la scena mare. Iar Maia Morgenstern și Marcel Iureș au stârnit ropote de aplauze în amfiteatrul amenajat în Sala Mare. 

Revelații pentru publicul care a plecat cu lacrimi în ochi de la spectacolele lor au fost actrițele Edith Alibec și Ilona Brezoianu, ambele au performat în one-woman show-uri care au făcut spectatorii să le cheme la scenă în aplauze de foarte multe ori.

Una dintre marile atracții ale festivalului a fost conferința susținută de marele scriitor francez Pascal Bruckner, a cărui prezență pe străzile din Cristian va fi o amintire extrem de prețioasă pentru mulți. Cozile la autografe s-au întins până la ieșirea din biserică.

La fel de interesante au fost și conferințele pe tema identității și multiculturalității, susținute de profesori universitari, conferențiari, politologi și filosofi din toate regiunile țării, s-au subscris temei festivalului: 100 de ani de la Unire.

Vremea a fost îngăduitoare cu C’Art Fest 5, deși prognoza părea amenințătoare, un singur eveniment a suferit din cauza ploii: concertul de jazz cu Luiza Zan și Harry Tavitian a fost mutat în ultimul moment din Piațetă în Biserica Evanghelică, iar atmosfera creată în interiorul bisericii de muzicieni a fost spectaculoasă, au spus spectatorii. De altfel, un mare plus al acestei ediții, care dovedește că festivalul crește organic, de la an la an, a fost atmosfera specifică unui festival cultural care a domnit întreaga zi în Cristian – forfota oamenilor, locurile de lounge mereu ocupate, muzică bună, râsetele copiilor care se jucau și participau la atelierele dedicate lor, serile prelungite în fața ecranului din curtea Sălii Mari, acum plină ochi de oameni până după miezul nopții. În plus, sutele de turiști, veniți pe toată perioada festivalului sau doar pentru câte un weekend, au animat ca niciodată Cristianul.

Pentru că, în an de Centenar, C’Art Fest 5 și-a propus să sărbătorească multiculturalitatea sub sloganul “Unul pentru toți”, pe scenele festivalului au urcat artiști români, sași, maghiari, evrei, armeni, rromi, moldoveni de peste Prut, dar și internaționali, din țări precum: Franța, Anglia, Polonia, Moldova, Ungaria, Argentina. 

Anul acesta, mai mult ca oricând, C’Art Fest-ul a fost un amestesc fericit de oameni, stiluri și culturi. Am avut jazz, muzică cultă ungurească, muzică armenească, vioară și voce, folk cu orchestră, cor în biserică, muzicuțe, fanfară, muzică de odinioară pe trei tonalități, rock cu accente românești și moldovenești, teatru de stat, teatru independent, one man show, teatru dans, teatru mic și teatru mare, o producție proprie, scriitori internaționali, conferințe cu istorici și politologi, fachiri, ateliere pentru copii, păpuși în mărime naturală și proiecții de film.

Dar, mai ales, avem deja o poveste sinceră și vie. Și avem prieteni care vin alături de noi, din toate părțile, pe zi ce trece. Nu vom fi niciodată prea mulți sau prea puțini. Vom fi exact atâți cât trebuie să fim, unul pentru toți și toți pentru Cristian.

C’Art Fest, un festival la scenă deschisă!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult