Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Într-o comună în care singura distracție era televizorul, câțiva tineri au reușit să le ofere celor 5000 de locuitori o evadare, alături de Bruckner, Iureș și Mălăele

C’Art Fest

photo icon C’Art Fest

Cristian este o comună de vreo 5.000 de locuitori din județul Brașov, prin care turiștii trec în drumul lor spre Bran sau spre Râșnov. Trec mereu și nu opresc decât rareori, a observat Alexandru Crețu, care, împreună cu câțiva prieteni din localitate, a pus în urmă cu 5 ani bazele festivalului cultural C’Art Fest. 

„Eu sunt în Cristian din 1995, era un loc în care nu prea aveai ce să faci, în afară de a te duce pe la pădure, care este foarte aproape, sau a te duce la munte. Este o localitate foarte liniștită, dacă ieși pe stradă după ora 9-10 seara, ai șanse să fii singurul care face asta”, spune el. 

Când a început C’Art Fest a vrut să le ofere oamenilor din localitate mai mult decât o distracție, a vrut să le ofere acces la cultură. „Nu discutăm de bâlci, nu discutăm de mici. Alegem cu mare atenție invitații la festival, toate propunerile care vin sunt trecute cu mare atenție printr-un filtru. Încercăm să sprijinim și artiști care sunt la început de drum, dar trebuie să simțim că persoana aceea merită și are potențial”, spune Alexandru Crețu. 

De-a lungul timpului, printre invitații la C’Art Fest s-au numărat actorii Oana Pellea, Marcel Iureș, Horațiu Mălăele, Florin Piersic Jr. sau Andi Vasluianu, coregraful Gigi Căciuleanu, Corul Madrigal, Fanfara Ciocârlia, muzicianul Alexander Bălănescu, poeta Tara Skurtu, scriitorii Ana Barton și Adrian Schiop. Pe lista de invitați ai ediției din acest an, care se va desfășura între 15 și 22 iulie, se află Maia Morgerstern, Marcel Iureș, Pascal Bruckner, Luiza Zan, Harry Tavitian, Alexander Bălănescu, Zdob și Zdub, Ovidiu Lipan Țăndărică, Nicu Alifantis, Fanfara 10 Prăjini. 

„Ce bine că se întâmplă ceva la noi în localitate și nu rămânem doar în fața televizorului”

„La primele ediții, veneau mai mult oameni din comună. Era greu să te duci și la artiști să le spui cine ești și ce vrei. Întrebau de unde sunteți? Din Cristian. Unde e Cristian? Ce faceți voi acolo?”, spune Alexandru Crețu. L-a încurajat reacția oamenilor. 

„Reacția oamenilor a fost bună și foarte bună, de aici am și prins încredere și am și dezvoltat festivalul. Lucrul cel mai frumos e la finalul evenimentelor din fiecare zi. Oamenii vin și spun: Ne-a plăcut! Să mai faceți! Ce bine că ne mai scoateți din casă, că se întâmplă și altceva. Ce bine că nu rămânem doar în fața televizorului.”

În timpul festivalului au loc spectacole de teatru, concerte, spectacole de stradă, dar și lecturi publice și ateliere de scriere creativă. „Acum sunt mulți ce care vin la festival din zona Brașovului. Știu pe cineva care și-a cumpărat un teren în comună după ce a aflat de festival”, povestește organizatorul.

Până acum, intrarea la festival a fost gratuită. „Din acest an, vom introduce o taxă modică, e mai mult o taxă de rezervare, asta din cauza faptului că se crea o îmbulzeală foarte mare, mai ales la spectacolele de teatru. Apoi oamenii trebuie să își asume o responsabilitate și să simtă că contribuie și ei cumva, că își arată aprecierea pentru acel act artistic. Festivalul este susținut în mare parte de Primărie”, spune Alexandru Crețu. 

„E trist să nu se întâmple nimic în localitatea ta care să te mai scoată din ale tale gânduri”

În zilele de festival, populația comunei se dublează aproape, însă își dorește ca evenimentul să aibă un impact economic mai mare. „Ne dorim ca oamenii să simtă că se organizează acest festival, că pe perioada festivalului pot fi cazați turiști la localnici, că buticurile au vânzări tot mai mari, că pensiunile sunt pline. Ele deja sunt pline, doar că nu sunt foarte multe, ne-am dori ca numărul lor să crească”, continuă el.

I se pare trist faptul că locuitorii din mediul rural sunt condamnați adesea la o viață fără oportunități, fără perspective. „Bunicii mei sunt dintr-o localitate din județul Teleorman, în care au rămas doar bătrânii și totul este foarte trist. E trist să nu ai copilul aproape, să nu ai nepotul aproape, să nu se întâmple nimic în localitatea ta care să te mai scoată din ale tale gânduri”, crede el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Bolojan, Ciucu, Fritz, precum și analiști economici și politici serioși îi tot spun lui Grindeanu că, în cazul ruperii actualei coaliții, urmarea nu poate fi decât și mai rea, chiar catastrofală, pentru români și România. Dânșii n-au priceput un lucru: pe actualul staroste PSD îl doare tot în organul genital, ca și pe predecesorul său, de răul României. El nu are nevoie de un sector privat bine dezvoltat, de oameni care să se susțină prin muncă cinstită și să-și plătească dările, de fonduri UE greu de dijmuit, ci de atârnători de stat – adică de mărinimia otrăvită și coruptă a PSD.

Citește mai mult

Copil omleta emotii / sursa foto: Profimedia

Dacă observi schimbări care te îngrijorează legate de copilul tău, care par că nu trec, acela este semnalul tău de alarmă să îți pui pălăria de detectiv și să afli ce anume a declanșat un sentiment puternic și o schimbare în copilul tău — un sentiment pe care încearcă să ți-l comunice așa cum știe în momentul acela (prin furie, comportamente „urâte”). Oare se simte deconectat de tine? Oare ceva îl supără la grădiniță sau în relație cu altcineva?

Citește mai mult

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult