Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Într-o comună în care singura distracție era televizorul, câțiva tineri au reușit să le ofere celor 5000 de locuitori o evadare, alături de Bruckner, Iureș și Mălăele

C’Art Fest

photo icon C’Art Fest

Cristian este o comună de vreo 5.000 de locuitori din județul Brașov, prin care turiștii trec în drumul lor spre Bran sau spre Râșnov. Trec mereu și nu opresc decât rareori, a observat Alexandru Crețu, care, împreună cu câțiva prieteni din localitate, a pus în urmă cu 5 ani bazele festivalului cultural C’Art Fest. 

„Eu sunt în Cristian din 1995, era un loc în care nu prea aveai ce să faci, în afară de a te duce pe la pădure, care este foarte aproape, sau a te duce la munte. Este o localitate foarte liniștită, dacă ieși pe stradă după ora 9-10 seara, ai șanse să fii singurul care face asta”, spune el. 

Când a început C’Art Fest a vrut să le ofere oamenilor din localitate mai mult decât o distracție, a vrut să le ofere acces la cultură. „Nu discutăm de bâlci, nu discutăm de mici. Alegem cu mare atenție invitații la festival, toate propunerile care vin sunt trecute cu mare atenție printr-un filtru. Încercăm să sprijinim și artiști care sunt la început de drum, dar trebuie să simțim că persoana aceea merită și are potențial”, spune Alexandru Crețu. 

De-a lungul timpului, printre invitații la C’Art Fest s-au numărat actorii Oana Pellea, Marcel Iureș, Horațiu Mălăele, Florin Piersic Jr. sau Andi Vasluianu, coregraful Gigi Căciuleanu, Corul Madrigal, Fanfara Ciocârlia, muzicianul Alexander Bălănescu, poeta Tara Skurtu, scriitorii Ana Barton și Adrian Schiop. Pe lista de invitați ai ediției din acest an, care se va desfășura între 15 și 22 iulie, se află Maia Morgerstern, Marcel Iureș, Pascal Bruckner, Luiza Zan, Harry Tavitian, Alexander Bălănescu, Zdob și Zdub, Ovidiu Lipan Țăndărică, Nicu Alifantis, Fanfara 10 Prăjini. 

„Ce bine că se întâmplă ceva la noi în localitate și nu rămânem doar în fața televizorului”

„La primele ediții, veneau mai mult oameni din comună. Era greu să te duci și la artiști să le spui cine ești și ce vrei. Întrebau de unde sunteți? Din Cristian. Unde e Cristian? Ce faceți voi acolo?”, spune Alexandru Crețu. L-a încurajat reacția oamenilor. 

„Reacția oamenilor a fost bună și foarte bună, de aici am și prins încredere și am și dezvoltat festivalul. Lucrul cel mai frumos e la finalul evenimentelor din fiecare zi. Oamenii vin și spun: Ne-a plăcut! Să mai faceți! Ce bine că ne mai scoateți din casă, că se întâmplă și altceva. Ce bine că nu rămânem doar în fața televizorului.”

În timpul festivalului au loc spectacole de teatru, concerte, spectacole de stradă, dar și lecturi publice și ateliere de scriere creativă. „Acum sunt mulți ce care vin la festival din zona Brașovului. Știu pe cineva care și-a cumpărat un teren în comună după ce a aflat de festival”, povestește organizatorul.

Până acum, intrarea la festival a fost gratuită. „Din acest an, vom introduce o taxă modică, e mai mult o taxă de rezervare, asta din cauza faptului că se crea o îmbulzeală foarte mare, mai ales la spectacolele de teatru. Apoi oamenii trebuie să își asume o responsabilitate și să simtă că contribuie și ei cumva, că își arată aprecierea pentru acel act artistic. Festivalul este susținut în mare parte de Primărie”, spune Alexandru Crețu. 

„E trist să nu se întâmple nimic în localitatea ta care să te mai scoată din ale tale gânduri”

În zilele de festival, populația comunei se dublează aproape, însă își dorește ca evenimentul să aibă un impact economic mai mare. „Ne dorim ca oamenii să simtă că se organizează acest festival, că pe perioada festivalului pot fi cazați turiști la localnici, că buticurile au vânzări tot mai mari, că pensiunile sunt pline. Ele deja sunt pline, doar că nu sunt foarte multe, ne-am dori ca numărul lor să crească”, continuă el.

I se pare trist faptul că locuitorii din mediul rural sunt condamnați adesea la o viață fără oportunități, fără perspective. „Bunicii mei sunt dintr-o localitate din județul Teleorman, în care au rămas doar bătrânii și totul este foarte trist. E trist să nu ai copilul aproape, să nu ai nepotul aproape, să nu se întâmple nimic în localitatea ta care să te mai scoată din ale tale gânduri”, crede el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Alexandra Căpitănescu finala Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra Căpitănescu și trupa ei au obținut rezultat istoric la Eurovision 2026. Cifrele arată așa: locul 3 în clasamentul final, locul 2 la televot în finală, locul 2 în semifinală. Însă, în spatele acestora, se ascunde povestea unei fete de 22 de ani, care urmărește Eurovision de când era mică, și care a ajuns acum să-și transmită mesajul pe scena mult visată, în văzul a peste 160 de milioane de telespectatori.

Citește mai mult

Alexandra Căpitănescu Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra a fost înainte de toate mare fană Eurovision, urmărind concursul încă de când era copil. La unele ediții, poate a și adormit înainte de miezul nopții. Sâmbătă, cam pe la aceeași oră, va rupe scena cu „Choke me” și vreo 170 de milioane de oameni o vor privi. Piesa e despre luptele noastre interioare. Și, iată, despre cum le dăm afară în văzul tuturor.

Citește mai mult

bulgaria - profimedia

Românii sunt pasionali și impulsivi când vine vorba de politică. Ne-am obișnuit să fie o caracteristică pe care o justificăm cu originea noastră latină, însă e un aspect negativ. Am observat evoluția vecinilor noștri de la sud, de-a lungul anilor și cu predilecție în ultima perioadă. Cu toate că au avut o instabilitate politică — între 2021 și 2026 au avut loc 8 alegeri pentru diferite structuri de putere și s-au schimbat 10 guverne, iar în aprilie 2026 au ales un pro-rus să facă guvernul — Bulgaria a aderat la moneda euro și a rămas o țară stabilă economic foto: Profimedia

Citește mai mult

Biserica cu Moartea / sursa foto: Google Maps

Ceea ce face Biserica cu Moartea unică – și ceea ce, consider, a popularizat acest nume pentru ea, chiar și printre localnici, unii dintre ei chiar necunoscând faptul că numele oficial al bisericii este “Sf. Nicolae” – este multitudinea de evenimente stranii și tragice ce s-au desfășurat în jurul ei. foto Google Maps

Citește mai mult