Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Într-o comună în care singura distracție era televizorul, câțiva tineri au reușit să le ofere celor 5000 de locuitori o evadare, alături de Bruckner, Iureș și Mălăele

C’Art Fest

photo icon C’Art Fest

Cristian este o comună de vreo 5.000 de locuitori din județul Brașov, prin care turiștii trec în drumul lor spre Bran sau spre Râșnov. Trec mereu și nu opresc decât rareori, a observat Alexandru Crețu, care, împreună cu câțiva prieteni din localitate, a pus în urmă cu 5 ani bazele festivalului cultural C’Art Fest. 

„Eu sunt în Cristian din 1995, era un loc în care nu prea aveai ce să faci, în afară de a te duce pe la pădure, care este foarte aproape, sau a te duce la munte. Este o localitate foarte liniștită, dacă ieși pe stradă după ora 9-10 seara, ai șanse să fii singurul care face asta”, spune el. 

Când a început C’Art Fest a vrut să le ofere oamenilor din localitate mai mult decât o distracție, a vrut să le ofere acces la cultură. „Nu discutăm de bâlci, nu discutăm de mici. Alegem cu mare atenție invitații la festival, toate propunerile care vin sunt trecute cu mare atenție printr-un filtru. Încercăm să sprijinim și artiști care sunt la început de drum, dar trebuie să simțim că persoana aceea merită și are potențial”, spune Alexandru Crețu. 

De-a lungul timpului, printre invitații la C’Art Fest s-au numărat actorii Oana Pellea, Marcel Iureș, Horațiu Mălăele, Florin Piersic Jr. sau Andi Vasluianu, coregraful Gigi Căciuleanu, Corul Madrigal, Fanfara Ciocârlia, muzicianul Alexander Bălănescu, poeta Tara Skurtu, scriitorii Ana Barton și Adrian Schiop. Pe lista de invitați ai ediției din acest an, care se va desfășura între 15 și 22 iulie, se află Maia Morgerstern, Marcel Iureș, Pascal Bruckner, Luiza Zan, Harry Tavitian, Alexander Bălănescu, Zdob și Zdub, Ovidiu Lipan Țăndărică, Nicu Alifantis, Fanfara 10 Prăjini. 

„Ce bine că se întâmplă ceva la noi în localitate și nu rămânem doar în fața televizorului”

„La primele ediții, veneau mai mult oameni din comună. Era greu să te duci și la artiști să le spui cine ești și ce vrei. Întrebau de unde sunteți? Din Cristian. Unde e Cristian? Ce faceți voi acolo?”, spune Alexandru Crețu. L-a încurajat reacția oamenilor. 

„Reacția oamenilor a fost bună și foarte bună, de aici am și prins încredere și am și dezvoltat festivalul. Lucrul cel mai frumos e la finalul evenimentelor din fiecare zi. Oamenii vin și spun: Ne-a plăcut! Să mai faceți! Ce bine că ne mai scoateți din casă, că se întâmplă și altceva. Ce bine că nu rămânem doar în fața televizorului.”

În timpul festivalului au loc spectacole de teatru, concerte, spectacole de stradă, dar și lecturi publice și ateliere de scriere creativă. „Acum sunt mulți ce care vin la festival din zona Brașovului. Știu pe cineva care și-a cumpărat un teren în comună după ce a aflat de festival”, povestește organizatorul.

Până acum, intrarea la festival a fost gratuită. „Din acest an, vom introduce o taxă modică, e mai mult o taxă de rezervare, asta din cauza faptului că se crea o îmbulzeală foarte mare, mai ales la spectacolele de teatru. Apoi oamenii trebuie să își asume o responsabilitate și să simtă că contribuie și ei cumva, că își arată aprecierea pentru acel act artistic. Festivalul este susținut în mare parte de Primărie”, spune Alexandru Crețu. 

„E trist să nu se întâmple nimic în localitatea ta care să te mai scoată din ale tale gânduri”

În zilele de festival, populația comunei se dublează aproape, însă își dorește ca evenimentul să aibă un impact economic mai mare. „Ne dorim ca oamenii să simtă că se organizează acest festival, că pe perioada festivalului pot fi cazați turiști la localnici, că buticurile au vânzări tot mai mari, că pensiunile sunt pline. Ele deja sunt pline, doar că nu sunt foarte multe, ne-am dori ca numărul lor să crească”, continuă el.

I se pare trist faptul că locuitorii din mediul rural sunt condamnați adesea la o viață fără oportunități, fără perspective. „Bunicii mei sunt dintr-o localitate din județul Teleorman, în care au rămas doar bătrânii și totul este foarte trist. E trist să nu ai copilul aproape, să nu ai nepotul aproape, să nu se întâmple nimic în localitatea ta care să te mai scoată din ale tale gânduri”, crede el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult