Priviți ce se întâmplă la Sibiu: Unde ne-au adus trei decenii de libertate a filmului de non-ficțiune

 (Foto: Sebastian Marcovici)

Filmul documentar a fost, întotdeauna, pentru mine un joc complex și fascinant al minții, al identității, al experiențelor umane care nasc mici drame interioare sau strămutări de conștiință.

Am fost dintotdeauna fascinat de povești și le-am căutat cu pasiune, mai ales în ultimii 30 de ani în care am putut face filme așa cum mi le-am dorit, în libertate. Am ales să vorbesc în filmele mele despre oamenii și locurile care mă fascinează, despre istorii umane și despre realitatea istorică. Și pentru că era o vreme în care TeleEnciclopedia era singura formă de documentar cunoscută în România, acum 26 de ani am fondat primul festival al filmului de non-ficțiune din România, Astra Film Festival, care între timp a ajuns un adevărat reper pentru cinematografia europeană de gen. Am reușit să creăm un spațiu liber pentru discuții pe teme nonconformiste pentru publicul obișnuit cu imagini clasice și ușor de consumat. Probabil acesta a fost atuul nostru, că am putut să stimulăm dinamismul și forța de experimentare a publicului și simțim cum interesul oamenilor față de cinematografia realității este într-o continuă creștere de la ediție la ediție. La Astra Film Festival, publicul vine să se privească pe marele ecran ca într-o oglindă, să conștientizeze, să se auto-analizeze și să fie provocat din punct de vedere social și emoțional.

La ediția din acest an, ne-am propus să privim spre trecutul imediat ca o retrospectivă a acestor trei decenii de libertate. Dacă filmul românesc de non-ficțiune își datorează existența Revoluției din 1989, care a făcut posibilă libertatea de expresie deplină, atunci Astra Film Festival este locul cel mai potrivit pentru a sărbători. Festivalul de la Sibiu are, astfel, una dintre cele mai puternice selecții de documentare pe teme socio-politice din ultimii ani, iar acest fapt este dovedit chiar de Gala de deschidere, când va fi proiectat, în premieră națională, documentarul „Funeralii de stat” în regia lui Sergei Loznitsa, un film-eveniment care explorează impactul pe care l-a avut moartea liderului Stalin în 1953 asupra întregii Uniuni Sovietice și surprinde momentul înmormântării ca un apogeu al cultului personalității dictatorului. În aceeași notă, discuția cu Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, va avea ca punct de pornire filmul lui Loznitsa și va fi axată pe natura și moștenirile regimurilor comuniste, care încă bântuie aceste timpuri în care trăim cu toții. Tocmai de aceea, consider că filmul lui Loznitsa și discuția cu Hurezeanu sunt atât de necesare astăzi, încât meritau acest cadru special.

Avem, de asemenea, ocazia să introducem publicului de la Astra Film Festival producții ale unor regizori, precum Werner Herzog cu „Întâlnire cu Gorbaciov”, un dialog cu ultimul secretar general al URSS despre eșecul experimentului comunist și propria sa contribuție la încheierea acestuia; sau Jürgen Böttcher cu „Zidul”, un documentar de referință despre căderea Zidului Berlinului.

La 30 de ani de la Revoluția din 1989 și căderea comunismului în România, Astra Film Festival aduce pe marele ecran un fragment din acest macroeveniment, așa cum l-a documentat regizorul, Dobrivoie Kerpenisan, în satul său natal de lângă Timișoara. Documentarul „Rebeli cu o cauză”, proiectat în premieră mondială la Sibiu, pornește de la acele imagini și ajunge la protagoniștii lor așa cum sunt ei astăzi.

Una dintre marile mele dorințe legate de acest festival a fost să îl ancorăm întotdeauna la ceea ce se întâmplă în lume în materie de producție de film, iar modul în care evoluează tehnologia cinematografică ne ajută să spunem povești în forme absolut spectaculoase și neașteptate. De aceea, de patru ani consecutivi, instalăm în Piața Mare din Sibiu, Domul mare pentru proiecții 360 de grade (full-dome) și Domul mic pentru producții în realitate virtuala (VR). 

Multe dintre aceste filme au pentru mine și o miză personală. Cei care mă cunosc știu că în spatele preocupărilor mele se află întotdeauna o curiozitate activată de modul în care societatea evoluează acum. Cred că, în ultimă instanță, suntem suma istoriilor noastre personale – a experiențelor, a educației primite, a convingerilor și valorilor dobândite în familie, a încercărilor destinului și, nu mai puțin, a propriilor decizii. Filmele documentare importante, cele care rămân în memoria colectivă, surprind chiar acest joc, al circumstanțelor și al conștiințelor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp