Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Profesorul Bogdan Rațiu, despre proba de limba română a Evaluării Naționale: Subiectele au fost făcute pentru un elev obișnuit să citească

Bogdan Rațiu

2021 a fost anul în care, la proba de limba și literatura română a Evaluării Naționale, au fost date pentru prima dată subiecte care să corespundă noii programe, intrate în vigoare în urmă cu patru ani. Candidații? O generație de adolescenți aflați la primul examen din viața lor, după ce, și-au petrecut ultimul an și jumătate într-un sistem de învățare atipic, care fie că a fost la distanță sau fizic, a avut numeroase disfuncționalități.

Subiectele au vizat de această dată competențele elevilor și au fost asemănătoare cu cele date la testele PISA. Nu au fost grele, însă pentru a le rezolva elevii aveau nevoie de exercițiul lecturii și de o atenție educată în timp, crede profesorul Bogdan Rațiu, de la Liceul teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș. Bogdan Rațiu este unul dintre laureații proiectului Merito, care își propune în fiecare an să-i aducă în fața publicului pe profesorii valoroși ai României.

„Textele de la primul subiect sunt foarte frumoase, sunt chiar adecvate vârstei. E un subiect care răspunde noului curriculum de limba română, adoptat acum patru ani. S-a încheiat un nou ciclu și de aceea au a avut un altfel de examen care merge pe dezvoltarea personală a elevilor. Textele au fost exact în această tematică. Întrebările nu au fost foarte dificile, erau previzibile. Au fost foarte multe subiecte de acest fel în testele de antrenament, La subiectul numărul 2 a fost o compunere creativă, o întâmplare din curtea școlii, exact din experiența de viață a copiilor. Deși evaluarea nu a avut un nivel mare de dificultate, au fost și aspecte care puteau să îi prindă pe elevi”, este de părere profesorul.

La primul subiect, elevii au avut două texte la prima vedere - un fragment din „Pantera neagră” de Sorin Titel și un articol cu titlul „Falsa generozitate”, publicat de Stela Giurgeanu pe blogul „Dilemei vechi”. Printre cerințele pe care le aveau de rezolvat s-a numărat și o paralelă între cele două texte, dar și o paralelă între fragmentul din „Pantera Neagră” și un alt text studiat la clasă sau citit în timpul liber.

„Subiectele sunt făcute pentru un elev obișnuit să citească. Programa de gimnaziu își dorește să formeze un elev care citește atent, care citește avizat. Și procesele în această nouă programă sunt foarte bine reliefate, față de cealaltă programă.

Din moment ce profesorii au știut de această structură încă din noiembrie, au lucrat în această idee. Poate că a fost dificil că elevii erau nevoiți să treacă permanent de la un text la celălalt. Acolo cred că pot să îi prindă pe copiii care nu sunt obișnuiți cu lectura pentru că memoria lor nu reușește să păstreze informația și dintr-un text, și din celălalt. Aici cred că profesorii au stat foarte mult să lucreze ca să formeze această rutină. Însă elevii nu au prea mai avut rutina învățatului, a pregătirii constante. Poate s-au pregătit, dar s-au pregătit cu diferite sincope, pentru că în online nu ai toate reperele necesare și clar se diminuează calitatea învățării. Eu am observat la clasă că elevilor le lipsește atenția, nu se concentrează pe termen lung și de aici cred că pot apărea și greșeli. Nu sunt obișnuiți să lucreze la foc continuu atât de mult timp”, spune Bogdan Rațiu. 

Pentru o învățare eficientă, e nevoie ca profesorul să stea lângă elev, să îi explice, iar explicația trebuie să fie adaptată nevoilor elevilor. Care sunt însă acestea? „Eu cred că acum nu știm nevoile elevilor ca să putem interveni clar”, este de părere profesorul.

„Programa nouă conține idei foarte bune, dar trebuie să coboare în clasă”

Deși noua programă este în vigoare de patru ani, inerția mare a sistemului de educație a conservat încă vechile tipare de predare. „Se mizează foarte mult la evaluare pe subiectele de tip PISA, seamănă în anumite zone. Nu se mai memorează, ceea ce e foarte bine. Cred că e foarte important să se accentueze mult mai mult gândirea critică, așa cum este inclusă în programă. Însă profesorii, din inerție, încă nu se focalizează pe conceptele noi ale programei, cum e răspunsul critic, care vizează gândirea critică, cum e lectura din perspectiva dezvoltării personale, a valorilor. Încă se analizează textul din perspectiva figurilor de stil, a imaginilor artistice, a tipului de narator. Programa conține idei foarte bune, dar trebuie să coboare în clasă”, crede Bogdan Rațiu.

Studiile internaționale au arătat că pierderile cele mai mari în învățare au fost suferite în perioada pandemiei de către elevii din medii defavorizate. Însă în România există această discrepanță în fiecare an și este una semnificativă. „E o problemă din care nu vom ieși, oricât am discuta până nu se fac niște politici extrem de coerente pentru elevii din medii defavorizate. Noi încercăm la examen să îi vizăm pe elevii din medii defavorizate, dar echitatea în sistem presupune că îi oferi elevului aceeași șansă în actul predării. Noi tot timpul ne uităm la cât de ușor a fost subiectul. Prin raportare la ce?

Prin raportare la competențe, a fost un subiect ușor. Prin raportare la școli, poate să fie un subiect dificil, dacă nu ai antrenamentul lecturii, dacă nu nu ai avut un profesor care să-ți explice și să se pregătească pentru examen. Poate fi greu pentru elevii din mediile defavorizate examenul asta, dar la fel de bine putea fi la fel de greu cel de anul trecut”, spune Bogdan Rațiu. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Wantsome

Academia Prietenoasă Wantsome îi invită pe toți cei care își doresc să facă o reconversie profesională în IT sau un upgrade de skill-uri în 2022 să participe gratuit la evenimentul Perfect Week - o săptămână deschisă demonstrativă care aduce oportunități de cunoaștere a universului IT, a mentorilor, a angajatorilor și a foștilor cursanți.

Citește mai mult

Școală modernă

Educația, în toate formele sale, este o investiție, nu o cheltuială. De la nivelul familiei și până la societate în ansamblul ei, toți ar trebui să fim conștienți că fiecare resursă alocată acestui domeniu aduce, aproape fără excepție, plus valoare ce se întoarce la nivel de individ și în comunitate.

Citește mai mult

Apartamente

22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care românii din orașe preferă să o aibă iarna în case, conform unui studiu realizat pentru Habits by Republica de Unlock Research.

Citește mai mult