Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Profesorul Daniel David ironizează „reziliența” Ligiei Deca, ministrul Educației: „Când stai în genunchi, nu poți fi doborât, adică ești rezilient”

Testele PISA 2022

Foto - dpa picture alliance/ Alamy/  Profimedia

Elevii români s-au clasat pe penultimul loc din UE la testarea PISA 2022, obținând scoruri extrem de asemănătoare față de cele înregistrate la ediția anterioară. În timp ce mulți experți au calificat situația drept dezastruoasă, ministrul Educației, Ligia Deca a văzut în rezultate un semn de reziliență a sistemului românesc de educație, susținând că, din cauza pandemiei, acestea ar fi putut nu doar să rămână pe loc, ci să și scadă.

Invitat în emisiunea „În fața ta”, Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și rectorul UBB, a comentat atât raportul PISA 2022, cât mai ales raportarea la el. Chiar dacă România și-a îmbunătățit de-a lungul timpului poziția în clasamentul general, acest lucru nu înseamnă că și-a îmbunătățit și rezultatele, care rămân slabe. „Când ai o performanță atât de slabă, evident că ești rezilient. Doar vecinii bulgari, ca să spun așa, au căzut din genunchi pe burtă. Noi am am stat pe genunchi și n-am căzut foarte mult, dar suntem în genunchi. N-am fost niciodată pe două picioare”, a spus rectorul UBB.

Mai jos, declarația pe larg:

„Fiecare a văzut ce a vrut și după aia oamenii s-au polarizat. Dacă e un dezastru sau este o reziliență, hai să ne uităm obiectiv la date. Dar să mă lăsați să termin.

Acest rezultat al României în comparație cu toate celelalte țări care au participat în acest an, este cel mai bun rezultat din istoria participării României la testele PISA. În acest an, România se află între primele 55 de țări. Am fost pe poziția 45 din 81. Noi participăm din 2000, n-am participat în 2003. În 2000 și 2006 a fost între primele cam 80%, între primele 70% în 2015, 2018, între primele 60 și ceva la 100. Acum suntem între primele 55% deci în primul rând să marcăm acest lucru. După aceea vine a doua întrebare oare performanța asta cea mai bună în istorie a noastră, prin raportarea la ceilalți participanți, de ce apare? Suntem noi mai buni în 2023 față de 2018, față de 2015? (...) E clar că nu am crescut. Prima concluzie pe care trebuie să o tragem este că, dacă vrem să-i spunem dezastru, să recunoaștem că nu e un dezastru nou, e un dezastru de 20 de ani. Să nu ne mirăm și să ne dăm cu capul de pereți că oare ce s-a întâmplat și ce se întâmplă?

Și eu cred că e o performanță slabă. Adică nu poți ca în Uniunea Europeană să fii pe ultimul sau pe penultimul loc la ambițiile pe care le ai ca țară. Deci este o performanță slabă, sunt de acord, dar nu este nou. Dacă mergem în discursul celor care vorbesc de reziliență, sigur că da, ești rezilient. Oricine o să spună că, atunci când stai în genunchi, e foarte greu să fii doborât. Dacă stai în pe două picioare, poți să cazi mai ușor. Când ai o performanță atât de slabă, evident că ești rezilient. Doar vecinii bulgari, ca să spun așa, au căzut din genunchi pe burtă. Noi am am stat pe genunchi și n-am căzut foarte mult, dar suntem în genunchi. N-am fost niciodată pe două picioare. Deci, altfel spus, acesta este adevărul despre testele PISA. Dacă ne raportăm la toți participanții, este cea mai bună performanță a țării. Dar de ce? Fiindcă au intrat foarte mulți alți participanți și foarte mulți slabi.” 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    CE DIFERENȚE SUNT ÎNTRE UN SISTEM DE TIP PISA ȘI UN SISTEM ACADEMIC?

    Sistemele care sunt testate de PISA sunt sisteme de educație generală, mai puțin specializate, în timp ce sistemele academice merg pe arii înguste, specializate. Sistemele de tip PISA sunt trandisciplinare și oarecum superficiale ca abordare academică. Mai pe românește, în sistemele de tip PISA se învață puțin din multe, în timp ce în sistemele academice se învață mult din puține.
    Designul sistemelor de tip PISA este diferit. În timp ce sistemele academice au materii separate, predate fiecare de câte un profesor, sistemele de tip PISA pot avea arii reunite (ex. ȘTIINȚE), în care un singur profesor predă generalități din fizică, chimie, biologie etc. Este evident că un elev dintr-un sistem PISA va cunoaște mai puțină fizică sau matematică comparativ cu unul dintr-un sistem academic. Cel puțin în teorie, pentru că în practică mulți elevi din sistemele academice învață mecanic și uită în vreo 5-10 ani tot ce au învățat.

    POATE UN OLIMPIC LA MATEMATICĂ SĂ OBȚINĂ O PERFORMANȚĂ CATASTROFALĂ LA TESTELE PISA?
    Categoric. Un copil pasionat de matematică, multimedaliat, va fi pasionat doar de matematică și de nimic altceva. El se va asemăna cu pictor, cu un muzician sau cu un sportiv de talent (da, există talent și în matematică): total opac pentru restul materiilor. Finlanda se prezintă catastrofal la capitolul olimpiade, în schimb este fruntașă la teste PISA. România este catastrofală la testele PISA, dar fruntașă la olimpiade.

    POT DEZVOLTA SISTEMELE ACADEMICE O GÂNDIRE PRACTICĂ?

    Sistemele academice nu își propun acest lucru; dacă cineva va dobândi calități practice, de descurcat în viață, ține de el și nu de sistem. Sistemele de tip PISA sunt gândite mai puțin din perspectiva cunoașterii academice a unor discipline și mai mult ca aspect practic. Ele nu sunt interesate de obținerea unor buni ingineri, ci a unor buni cetățeni. Ele își propun o cultură generală și civică, o societate armonioasă, în care matematicianul și instalatorul se bucură de același respect ca participanți ai societății. În România, bucuria cea mai mare e să-ți trimiți copilul peste graniță, și apoi să te plângi că lucrurile merg prost.

    DE CE S-AU BAZAT SOCIETĂȚILE TOTALITARE PE O EDUCAȚIE ACADEMICĂ?

    Descurcatul în viață nu a fost niciodată obiectivul unei societăți totalitare. Într-o economie centralizată, statul este cel care aranjează fiecare cetățean la locul potrivit, la fel ca piesele unei table de șah. Calitățile sociale nu sunt necesare, pentru că oricum ai loc de muncă iar concedierile nici nu intră în discuție.
    Într-o societate bazată pe economia de piață te angajezi cu greu și te trezești concediat într-o secundă. Sunt societăți diferite, cu sisteme de educație diferite.
    • Like 1
  • Andrei check icon
    Întrebare: "performanță slabă" nu e o contradicție de termeni?
    • Like 1
    • @ Andrei
      Este.
      E un "false friend" referitor la "performanță" - interpretare greșită din engleză; "to perform" se traduce "a executa", "a efectua".
      Dar pentru cei care vorbesc românește (corect) "performanță" înseamnă că ai executat ceva la care ai obținut rezultate foarte bune.
      • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Valentin check icon
      Este o traducere complet aiuristică din engleză. A performa nu înseamnă performanță.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Bineînțeles că "a performa" nu are nicio legătură cu "performanța". De asta am spus că e un "false friend" pentru cei care cred că cele două cuvinte sunt înrudite. Dar de la această greșeală cineva poate asocia performanța cu ceva care poate avea rezultate slabe. Asta e aiuristic.
      • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Valentin check icon
      Depinde foarte mult de punctul de vedere. Finlanda are performanțe excelente pe PISA, dar slabe academic. România are performanțe excelente academic (olimpicii), dar slabe pe teste PISA. Depinde ce preferăm. Haideți să ne amintim că acum un an nu dădeam două parale pe PISA, pentru ne doream copii cu medalii, care să se realizeze în afară. Acum ne dăm seama că exodul acesta ne va distruge ca societate.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Am explicat că nu există "performanțe slabe". Nu ați înțeles.
      Fără nicio referire la PISA sau altceva...
      • Like 2
  • Valentin check icon
    A câta mizerie de articol apare în legătură cu testele PISA? Cât de greu e de înțeles că TESTELE PISA SUNT FĂCUTE PENTRU ALT SISTEM DE EDUCAȚIE? Fraților, zici că e operație pe creier, așa de greu e de înțeles! PISA E UN TEST CARE NU ARE LEGĂTURĂ CU EDUCAȚIA DIN FOSTUL BLOC COMUNIST! Da, Estonia o duce excelent, dar ei și-au schimbat radical sistemul de educație. Cei care performează excelent la matematica PISA nu vor performa excelent la o matematică de standarde înalte, cum e cea din sistemul nostru. Matematica de tip PISA e axată pe viața reală, nu pe noțiunile avansate pe care le folosesc matematicienii, fizicienii etc. Întreg testul PISA are un prag academic scăzut, pentru că nu e gândit pentru o educație academică, cum e cea românească.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Andrei check icon
      Mă scuzați stimate domn, dar cam în ce sistem ar trebui să concurăm ca să fim pe locuri fruntașe? La toceală de formule academice folosite de max. 0,1% din populație? Sau ar fi mai bine să ne izolăm ca să fim cei mai deștepți dintre ziduri... Oricum, rezultatele sunt vizibile fără atâtea teste.
      • Like 3
    • @ Andrei
      Valentin check icon
      Aici vă înșelați. Luați România și Finlanda: Finlanda este fruntașă la testele PISA, dar codașă la olimpiade. România este fruntașă la olimpiade, dar codașă la testele PISA. Sunt două sisteme de educație complet diferite.
      • Like 0
  • Invatamantul romanesc a avut in ultimii 34 de ani, sub dominatia psd, in cea mai mare parte "ministri" incapabili, rau intentionati, obedienti puterii, chiar si cand aceasta era in umbra, clentilor de partid, (ma refer la aberatiile de manuale alternative - andreea esca in cartea de istorie???!!!, cat poti fi de imbecil?) si fata de dementele venite de la ue. Sa fim clari: dupa mine singurul motiv pentru care trebuie sa ramanem in ue este ca suntem niste faliti pe toate planurile si fara pomenile, conditionate, ale ue am pieri sau am intra sub tutela rusilor, cum am mai fost. In rest totul este vorbarie goala. Nu as putea spune ca sunt antieuropean, dar am multe reprosuri, in primul rand guvernantilor acestei tari care s-au plecat umilindu-se si umilindu-ne acestei adunaturi de mutanti, cel putin in ultimul timp.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult