Foto - dpa picture alliance/ Alamy/ Profimedia
Elevii români s-au clasat pe penultimul loc din UE la testarea PISA 2022, obținând scoruri extrem de asemănătoare față de cele înregistrate la ediția anterioară. În timp ce mulți experți au calificat situația drept dezastruoasă, ministrul Educației, Ligia Deca a văzut în rezultate un semn de reziliență a sistemului românesc de educație, susținând că, din cauza pandemiei, acestea ar fi putut nu doar să rămână pe loc, ci să și scadă.
Invitat în emisiunea „În fața ta”, Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și rectorul UBB, a comentat atât raportul PISA 2022, cât mai ales raportarea la el. Chiar dacă România și-a îmbunătățit de-a lungul timpului poziția în clasamentul general, acest lucru nu înseamnă că și-a îmbunătățit și rezultatele, care rămân slabe. „Când ai o performanță atât de slabă, evident că ești rezilient. Doar vecinii bulgari, ca să spun așa, au căzut din genunchi pe burtă. Noi am am stat pe genunchi și n-am căzut foarte mult, dar suntem în genunchi. N-am fost niciodată pe două picioare”, a spus rectorul UBB.
Mai jos, declarația pe larg:
„Fiecare a văzut ce a vrut și după aia oamenii s-au polarizat. Dacă e un dezastru sau este o reziliență, hai să ne uităm obiectiv la date. Dar să mă lăsați să termin.
Acest rezultat al României în comparație cu toate celelalte țări care au participat în acest an, este cel mai bun rezultat din istoria participării României la testele PISA. În acest an, România se află între primele 55 de țări. Am fost pe poziția 45 din 81. Noi participăm din 2000, n-am participat în 2003. În 2000 și 2006 a fost între primele cam 80%, între primele 70% în 2015, 2018, între primele 60 și ceva la 100. Acum suntem între primele 55% deci în primul rând să marcăm acest lucru. După aceea vine a doua întrebare oare performanța asta cea mai bună în istorie a noastră, prin raportarea la ceilalți participanți, de ce apare? Suntem noi mai buni în 2023 față de 2018, față de 2015? (...) E clar că nu am crescut. Prima concluzie pe care trebuie să o tragem este că, dacă vrem să-i spunem dezastru, să recunoaștem că nu e un dezastru nou, e un dezastru de 20 de ani. Să nu ne mirăm și să ne dăm cu capul de pereți că oare ce s-a întâmplat și ce se întâmplă?
Și eu cred că e o performanță slabă. Adică nu poți ca în Uniunea Europeană să fii pe ultimul sau pe penultimul loc la ambițiile pe care le ai ca țară. Deci este o performanță slabă, sunt de acord, dar nu este nou. Dacă mergem în discursul celor care vorbesc de reziliență, sigur că da, ești rezilient. Oricine o să spună că, atunci când stai în genunchi, e foarte greu să fii doborât. Dacă stai în pe două picioare, poți să cazi mai ușor. Când ai o performanță atât de slabă, evident că ești rezilient. Doar vecinii bulgari, ca să spun așa, au căzut din genunchi pe burtă. Noi am am stat pe genunchi și n-am căzut foarte mult, dar suntem în genunchi. N-am fost niciodată pe două picioare. Deci, altfel spus, acesta este adevărul despre testele PISA. Dacă ne raportăm la toți participanții, este cea mai bună performanță a țării. Dar de ce? Fiindcă au intrat foarte mulți alți participanți și foarte mulți slabi.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sistemele care sunt testate de PISA sunt sisteme de educație generală, mai puțin specializate, în timp ce sistemele academice merg pe arii înguste, specializate. Sistemele de tip PISA sunt trandisciplinare și oarecum superficiale ca abordare academică. Mai pe românește, în sistemele de tip PISA se învață puțin din multe, în timp ce în sistemele academice se învață mult din puține.
Designul sistemelor de tip PISA este diferit. În timp ce sistemele academice au materii separate, predate fiecare de câte un profesor, sistemele de tip PISA pot avea arii reunite (ex. ȘTIINȚE), în care un singur profesor predă generalități din fizică, chimie, biologie etc. Este evident că un elev dintr-un sistem PISA va cunoaște mai puțină fizică sau matematică comparativ cu unul dintr-un sistem academic. Cel puțin în teorie, pentru că în practică mulți elevi din sistemele academice învață mecanic și uită în vreo 5-10 ani tot ce au învățat.
POATE UN OLIMPIC LA MATEMATICĂ SĂ OBȚINĂ O PERFORMANȚĂ CATASTROFALĂ LA TESTELE PISA?
Categoric. Un copil pasionat de matematică, multimedaliat, va fi pasionat doar de matematică și de nimic altceva. El se va asemăna cu pictor, cu un muzician sau cu un sportiv de talent (da, există talent și în matematică): total opac pentru restul materiilor. Finlanda se prezintă catastrofal la capitolul olimpiade, în schimb este fruntașă la teste PISA. România este catastrofală la testele PISA, dar fruntașă la olimpiade.
POT DEZVOLTA SISTEMELE ACADEMICE O GÂNDIRE PRACTICĂ?
Sistemele academice nu își propun acest lucru; dacă cineva va dobândi calități practice, de descurcat în viață, ține de el și nu de sistem. Sistemele de tip PISA sunt gândite mai puțin din perspectiva cunoașterii academice a unor discipline și mai mult ca aspect practic. Ele nu sunt interesate de obținerea unor buni ingineri, ci a unor buni cetățeni. Ele își propun o cultură generală și civică, o societate armonioasă, în care matematicianul și instalatorul se bucură de același respect ca participanți ai societății. În România, bucuria cea mai mare e să-ți trimiți copilul peste graniță, și apoi să te plângi că lucrurile merg prost.
DE CE S-AU BAZAT SOCIETĂȚILE TOTALITARE PE O EDUCAȚIE ACADEMICĂ?
Descurcatul în viață nu a fost niciodată obiectivul unei societăți totalitare. Într-o economie centralizată, statul este cel care aranjează fiecare cetățean la locul potrivit, la fel ca piesele unei table de șah. Calitățile sociale nu sunt necesare, pentru că oricum ai loc de muncă iar concedierile nici nu intră în discuție.
Într-o societate bazată pe economia de piață te angajezi cu greu și te trezești concediat într-o secundă. Sunt societăți diferite, cu sisteme de educație diferite.
E un "false friend" referitor la "performanță" - interpretare greșită din engleză; "to perform" se traduce "a executa", "a efectua".
Dar pentru cei care vorbesc românește (corect) "performanță" înseamnă că ai executat ceva la care ai obținut rezultate foarte bune.
Fără nicio referire la PISA sau altceva...