Banii nu au voce, dar dacă ar avea, românii ar auzi reproșuri dure, spune profesorul de economie Cristian Păun, invitat la Digi24, lă emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Potrivit acestuia, problema majoră a românilor nu este cât câștigă, ci modul în care își gestionează bănii.
„Faptul că în continuare îi consumăm, îi câștigăm foarte greu, dar îi consumăm foarte ușor. Faptul că nu știm să-i punem deoparte, nu știm să-i punem la muncă. Nu știm să-i punem să muncească pentru noi atunci când dormim. Adică să producă alți bani atunci când dormim”, explică profesorul.
Educația financiară de nota 4
Profesorul Păun atrage atenția asupra nivelului scăzut de educație financiară din România, atât în rândul publicului larg, cât și al studenților. Întrebat ce notă ar da românilor la educație financiară, el a răspuns că „una destul de mică.” „Și asta o acord prin prisma discuțiilor pe care le am în spațiu public și cu studenții. Una foarte mică, este foarte mult potențial aici. Cred că suntem undeva pe la 4–5 în concordanță cu testele PISA. E potențial de educație.”
Riscurile creditelor de consum
Profesorul atrage atenția asupra pericolelor creditelor de consum, cum ar fi ratele la telefoane sau mașini: „În general creditul de consum, că acesta este un credit de consum, este unul din cele mai nocive credite. Până la urmă, dacă tot te împrumuți, împrumută-te pentru a face o investiție care să și genereze un venit pasiv, care să-ți plătească telefonul toată viața, nu doar un singur telefon o dată. Deci aș recomanda mai degrabă împrumutul pentru investiții și mai puțin împrumutul pentru a face un consum.”
Investiția și dopamina: motivații neașteptate
Unii români investesc nu doar pentru siguranța financiară, ci pentru plăcerea riscului. „Sunt unii oameni care investesc pentru acel sentiment pe care l-au și care oarecum este similar riscului pe care ți-l asumi când joci niște bani la o ruletă, deși nu e același lucru, este într-adevăr un sentiment plăcut pentru unii dintre investitori. Pur și simplu investesc pentru că îmi place sentimentul acela. Până la urmă investești pentru a-ți crea o sursă de venit viitoare când nu mai poți munci, dar sunt unii care o fac și pentru simpla plăcere. (Deci investiția pentru dopamină). Da, pentru dopamină, exact,” spune profesorul de economie.
În același timp, investițiile presupun disciplină și în general nu sunt accesibile celor care nu economisesc și nu înțeleg de ce ar trebui să economisească, „nu înțeleg de ce nu trebuie să consume tot ce au sau de ce nu trebuie să ajusteze consumul atunci când venitul lor crește.” „Deci aceste investiții se bazează în primul și în primul rând pe o schimbare de comportament radicală, aceea de a pune bani deoparte, de a nu consuma tot ce ai. În general, nu pui deoparte, nu ai nici ce să investești.”
Cum ar trebui să dăm bani: „.Nici măcar la mântuire n-ar trebui să te gândești atunci când îi dai”
Profesorul Păun vorbește și despre responsabilitatea socială: „În general, datul banilor poate să se întâmple pur și simplu ca un ajutor, banii aceia nu îi mai aștepți înapoi. Și da, aici cred că toți ar trebui să dăm bani ușor, mai ales celor care au nevoie de acești bani, pentru că nu toți sunt până la urmă favorizați de soartă și acei bani trebuie să îi dai ușor și fără să te gândești vreodată la ceva în schimb. Nici măcar la mântuire n-ar trebui să te gândești atunci când îi dai - pur și simplu să îi dai pentru că așa simți tu că trebuie să îi dai.”
Greșelile guvernului anterior: păcăleala macroeconomică
Care este de fapt vina economică a fostului guvern?, a fost întrebat de moderatori. „Faptul că a mințit o dată și a ascuns realitatea în ceea ce privește situația macroeconomică și faptul că a sedus, amăgit oamenii cu o bunăstare pe care deocamdată nici nu ne-o permitem și nici nu reușim să o obținem din valoarea adăugată pe care o producem. Păcăleala asta este cred cel mai mare rău pe care îl poți face oamenilor pe care îi păstorești. Să-i minți, să-i păcălești, să-i amăgești, pentru că vedeți acum încercăm să corectăm acele lucruri și nu e ușor. Oamenii nu înțeleg că de fapt tăierile de acum au apărut din prima clipă când fostul guvern i-a amăgit și i-a mințit.”
Reformele și opoziția politică: „Un curent izolaționist crește foarte mult în România”
Și dacă Bolojan nu reușește? „Are toate șansele să nu reușească pentru că până la urmă vedem că liderii politici sunt mai degrabă împotriva reușitei, împotriva reformelor. Pun bețe în roate. În continuare își fac un calcul politic. Ce câștigă ei din treaba asta dacă fac reforme? Câștigă mai mult sau mai puțin? Ei percep că ar câștiga mai puțin dacă fac aceste reforme și se aliază cu cei care vor să facă aceste reforme. Și atunci vedem un curent din ăsta mai degrabă antireformist, un curent izolaționist care crește foarte mult în România și care ne îndepărtează de civilizație, de dezvoltare.”
Stat minimal și concurență în servicii publice
Profesorul Păun susține că statul ar trebui să se concentreze pe funcțiile esențiale și să creeze competiție reală cu privatul: „Nu are cum să fie o iluzie teoretică statul minimal. Sunt foarte multe bunuri publice care pot fi livrate de către operatori privați în competiție unii cu alții. Statul ar trebui să fie minimal cel puțin prin limitarea la cele cinci funcții de bază alese: educație, sănătate, apărare, justiție și securitate. Serviciile publice, cum sunt cele de sănătate, ar trebui puse în concurență reală cu serviciile de sănătate private. Astfel încât atunci când vedem un serviciu public care nu funcționează, cel care lucrează pentru acel serviciu public să știe că dacă pacientul e nemulțumit, poate să fugă foarte ușor la serviciul privat. Astăzi nu avem o concurență reală în sistemul de sănătate din România între ce înseamnă public și privat și, în ciuda acestei probleme, sectorul privat de sănătate se dezvoltă fascinant și va deveni într-adevăr o opțiune, chiar dacă este costisitor.”
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Oameni buni: inflația e o TAXĂ?! Întrebați-l asta la o emisiune cu o carte de economie în mână, sau măcar cu un AI la alegere!