Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Programul pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Facilități pentru angajatori și pentru salariați

Agricultură - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Sectorul agricol suferă de o lipsă acută a forței de muncă, similar și altor ramuri din economia națională, fapt pentru care apreciem că orice program de stimulare a angajarilor în domeniu agricol și conex – acvacultură, industrie alimentară – este bine venit.

Prin Legea nr. 336/2018, cu intrare în vigoare de la 01.01.2019, a fost aprobat un astfel de program ce se adresează angajatorilor din aceste sectoare de activitate. Astfel, pentru angajarea a minimum două persoane se acordă un stimulent de la buget. Statul acordă un sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă.

Ce angajatori sunt eligibili?

Poate să fie angajator fermier o persoană fizică autorizată, o întreprindere individuală sau întreprindere familială, o cooperativă agricolă constituită potrivit prevederilor Legii cooperaţiei agricole, sau persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte forme de asociere care desfăşoară activităţi în agricultură, acvacultură şi/sau industrie alimentară.

Ce stimulente se acordă?

Angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

• 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară;

• 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare;

• 500 lei pentru persoanele fără studii.

Notă: Vârsta maximă a angajatului este de 40 de ani, iar anterior tânărul beneficiar al Programului trebuie să nu mai fi beneficiat de un alt sprijin la încheierea unui contract individual de muncă pentru prima angajare sau să nu fi avut încheiat un contract individual de muncă cu acelaşi angajator cu cel puţin 12 luni înaintea angajării prin prezentul program.

Ce facilitate are salariatul?

Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, tânărul beneficiar al Programului care a fost angajat în condiţiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului. Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare. Sumele necesare pentru acoperirea sprijinului se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respeciv prin direcţiile agricole judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti. (Sursă: Legea nr. 336/2018 – Monitorul Oficial nr. 1107 din 28.12.2018.)

Citiți aici actul normativ

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E de "speriat" cât interes suscită știrile nude și adevărate așa cum sunt prezentate de către dl. A. Bența !
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult
sound-bars icon