Proiectul Legii salarizării. Ce se întâmplă cu salariile din sănătate

Una din modificările importante în domeniul salarizării în sănătate este legată de plata gărzilor, reiese din proiectul Legii salarizării. Gărzile făcute de medici vor fi plătite cu un spor cuprins între 75 și 100 la sută.

În unităţile sanitare unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.

Medicii și asistentele medicale vor beneficia de o „creştere substanţială” a salariilor de bază, începând cu anul 2018, se arată în proiectul Legii salarizării. Un medic primar va ajunge la un salariu brut de 12.500 de lei, iar un medic rezident de anul I va câștiga 5.700 de lei brut. 

Alexa II, Capitolul II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială și din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale:

Art. 1. – (2) În unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, prevăzut la art. 20 din prezenta lege, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture. (2) Sporul prevăzut la alin.(1) nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzute la art.25 din lege. 

(Salarii de bază pentru personalul medico-sanitar//clic pe imagine pentru a mări)

Art. 2. – (1) Munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite. (2) Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător.

Art. 3. – (1) Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.

(2) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază.

(3) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază.

(4) Procentul concret al sporului prevăzut la alin. (2) şi (3) se aprobă trimestrial de comitetul director.

(5) Medicii care nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă şi care la nivelul acestei unităţi desfăşoară activitate numai în linia de gardă vor încheia cu această unitate sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor acestui articol. Salariul de bază se stabileşte pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzător vechimii în muncă şi se utilizează pentru stabilirea tarifului orar.

(6) Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.

Art. 4. – Personalul sanitar cu pregătire superioară cu funcţie de conducere care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programuluinormal de lucru de la funcţia de bază va beneficia de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor art. 3 din prezenta anexă; pentru determinarea tarifului orar se utilizează salariul de bază al funcţiei de execuţie stabilit pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzător vechimii în muncă.

(clic pe imagine pentru a mări)

Art. 5. – (1) În situaţia în care medicul de gardă la domiciliu este solicitat pentru a acorda asistenţă medicală de urgenţă la nivelul unităţii sanitare publice şi nu poate fi contactat sau nu răspunde solicitării, acesta va fi sancţionat prin diminuarea salariului de bază individual cu un procent între 5-10% pe o perioadă de 3 luni, în condiţiile legii. (2) Gărzile efectuate de medici în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază în limita a 48 de ore pe săptămână, care reprezintă durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, reprezintă gărzi obligatorii.

(3) Pentru gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin.(2) în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă. 

Art. 6. – (1) Personalul didactic medico-farmaceutic desfăşoară activitate integrată în unităţile sanitare în care funcţionează catedra sau disciplina didactică.

 (2) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care funcţionează în alte unităţi decât cele sanitare este integrat în unităţile sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii. 

(3) Cadrele didactice prevăzute la alin. (1) şi (2), cu excepţia rezidenţilor, desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii în baza unui contract individual de muncă cu 1/2 normă, în limita posturilor normate şi vacante. 

(4) La încetarea raporturilor de muncă cu unităţile de învăţământ, cadrele didactice care au fost integrate o perioadă mai mare de 5 ani îşi pot continua activitatea, cu normă întreagă, în unităţile sanitare în care au fost integrate, în baza contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

Art. 7. – (1) În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, pentru personalul din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: 

a) pentru activităţile care se desfăşoară în unităţile de urgenţă neurovasculare, în secţii şi compartimente de neurologie şi neurochirurgie şi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, precum şi pentru personalul din unităţi, secţii şi compartimente de boli infecţioase, neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase, un spor de până la 25% din salariul de bază; 

(clic pe imagine pentru a mări)

b) pentru condiţii deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor - UPU - SMURD, UPU şi CPU -, secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paliative, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, unitatea de îngrijire a arșilor gravi, personalul încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervenţională, în laboratoarele de endoscopie intervenţională, transplant de organe, neurologie, neurochirurgie, urgență neurovasculară, hematologie oncologică, genetică medicală precum şi medicii de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătăţii, cuantumul sporului este de 45 - 85% din salariul de bază. Nivelul sporului se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli; 

 c) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; 

d) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; 

 e) pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii, un spor pentru condiţii periculoase de până la 30% din salariul de bază, diferenţiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10% la categoria I, 15% la categoria a II-a, 20% la categoria a III-a şi 30% la categoria a IV-a; 

f) pentru unităţile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătăţii, un spor de până la 15% din salariul de bază; 

g) pentru personalul care lucrează în unităţi sanitare aflate în localităţi izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază; 

h) pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. 

(2) Localităţile prevăzute la alin. (1) lit. g) se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii. 

(3) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau după caz, a reprezentanţilor salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens. 

(4) Sporurile prevăzute la alin.(1) lit. c) şi h) nu pot fi acordate cumulat aceleiasi persoane. 

(5) Personalul din cadrul direcțiilor de sănătate publică poate beneficia, în raport cu condițiile de muncă, de sporurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) și e), dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul care beneficiază de aceste sporuri.

Art. 8. – Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sistemul sanitar se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii cu consultarea organizaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.

Art. 9. – Salariile de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în structuri sanitare care furnizează servicii medicale ambulatorii de specialitate se stabilesc pe funcţii, grade şi trepte profesionale corespunzator vechimii în muncă.

Art. 10. – (1) Salariile individuale ale personalului contractual din cabinetele medicale individuale, organizate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate se stabilesc prin negociere şi nu pot fi mai mici decât salariile de bază pe funcţii, grade şi trepte profesionale, stabilite corespunzător vechimii în muncă prevăzute pentru unităţi clinice. 

(2) Reprezentantul legal al cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate care au pe lista proprie un număr mai mic de 1.000 de asiguraţi sau în cazul în care nivelul veniturilor realizate nu permite încadrarea personalului contractual cu normă întreagă, poate dispune încadrarea cu fracţiuni de normă. 

Art. 11. – (1) În unităţile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării. 

(2) Criteriile privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii, de comun acord cu organizaţiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară. 

Art. 12. – Criteriile pentru clasificarea pe categorii a unităţilor şi subunităţilor sanitare, stabilirea nivelului de salarizare pe grade pentru personalul cu funcţii de conducere, precum şi a indemnizaţiei pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 13. – Medicii angajaţi ai unităţilor de asistenţă socială/serviciilor sociale cu sau fără cazare şi ai serviciilor publice de asistenţă socială care administrează servicii sociale sunt salarizaţi la nivelul de salarizare din unitățile sanitare, altele decât cele clinice.

Art. 14. – Personalul din unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare se încadrează pe bază de contract individual de muncă.

Art. 15. – (1) În unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: 

a) pentru condiţii deosebit de periculoase, personalul care își desfășoară activitatea în centrele de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică/alte centre rezidențiale pentru persoane cu afecțiuni neuropsihiatrice, în module de reabilitare comportamentală precum și personalul din unitățile de asistență socială în care sunt îngrijiți bolnavii cu TBC, SIDA sau cu nevoi de recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologic, un spor de până la 75% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; 

 b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; 

c) pentru personalul care lucrează în unităţi de asistență socială aflate în localităţi izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază; 

d) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; 

e) pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. 

f) pentru al II- lea copil dat în plasament, asistenţii maternali profesionişti pot beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază; 

g) pentru asigurarea continuităţii în muncă, asistenţii maternali profesionişti pot beneficia de un spor de până la 7,5% din salariul de bază. 

(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau după caz, a reprezentanţilor salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens. 

(3) Sporurile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) nu pot fi acordate cumulat aceleiaşi persoane.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp