Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Propulsorul Ajla o duce turbo pe Simona

Simona Halep - 12 februarie

Iată că propulsia de care vorbeam după meciul infernal câștigat în fața „sălbaticei” australience Ajla Tomljanović a dus-o turbo pe Simona în turul 4 AO, pe lângă o Kudermetova care n-a putut decât să încerce s-o agațe de tricou. Pe lângă flacăra Ajla, rusoaica a părut o piscină cu apă călduță. Semnul cel mai clar al lucidității și încrederii pe care le are în clipa de față Simona Halep au fost contre-pied-urile. Chiar ultima lovitură a meciului a pus-o pe picior greșit pe rusoaică, execuție care necesită calm și precizie și provoacă daune psihologice considerabile oponentei, dându-i senzația de neputință.

Principalul adversar pentru Simona pare a fi acum suprafața de joc, cu care trebuie să se adapteze. Terenurile de la Melbourne sunt anul acesta mai rapide, ceea ce avantajează jucătoarele puternice, cu lovituri tari. Cum este Iga Świątek, probabila adversară în optimi. M-a bucurat faptul că răspunzând unei întrebări despre înfrângerea în fața polonezei la Roland Garros, Simona nu a încercat să-și găsească scuze, s-o îndulcească – a zis, zâmbind limpede: „Atunci m-a zdrobit”. E încă un semn de liniște și forță interioară.

Dacă o va întâlni însă pe Fiona Ferro, nu e cazul să răsuflăm ușurați – tânăra franțuzoaică e o adversară „ascuțită”, cât se poate de incomodă.

P.S.

Solicitat să fac un pronostic în legătură cu evoluția viitoare a Soranei Cîrstea la AO după frumoasa victorie în fața Petrei Kvitová, am spus că e neprofesionistă orice predicție în legătură cu Sorana. Oricând poate alterna un meci foarte bun, adunat, cu unul prost, împrăștiat, plus ieșirile „în decor” de rigoare. Îmi pare rău că așa s-a și întâmplat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult