Foto - Vladimir Putin la summit-ul Rusia-Africa/ Kommersant Photo Agency/ ddp USA/ Profimedia.
Un plan bine conturat al Rusiei, un plan ce din nou îndrăznește să țină “pâinea și cuțitul” în mâna Agresorului Rus, este în plină mișcare de ceva vreme si mai precis, de peste un an și jumătate, de când a început invadarea Ucrainei.
Sezonul precedent au furat mărfurile ucrainene și le-au vândut în nume propriu către țări din Orientul Mijlociu. Sezonul precedent au setat parametrii interni cu care au scos efectiv din teatrul operațional rusesc companii multinaționale ce operau terminale de export în porturile rusești și dețineau active în industria de procesare.
Efectiv, i-au alungat “confiscând” pe bani foarte puțini, active ce au fost construite pe baza de know-how și capital străin. O naționalizare fără precedent am putea spune. Un plan foarte bine pus la punct, ce urmărea supremația Rusiei pe piață globală a Hranei. Căci da, grâul este elementul social suprem în această lună. Nerușinare, tupeu, obrăznicie sunt epitetele ce pot contura imaginea acestui organism hâd ce deține puterea prin volumul hranei și nu se sfiește să șantajeze Lumea.
Având în acest sezon un volum de grâu de 87 milioane de tone volum de recoltă, plus un rest ne-exportat din sezonul precedent de 13.6 mil tone, cu un volum exportat în sezonul precedent de 55 mil tone, combinat, porturi cu ape adânci și porturi cu ape scăzute ca nivel de adâncime, Invadatorul Rus presează Lumea cu pâinea și cuțitul în mână.
Știa prea bine că nu va prelungi Acordul Cerealelor, știa prea bine că nimeni nu-i va satisface pretențiile absurde de a-i oferi ridicarea sancțiunilor pentru exportul de îngrășăminte și recuplarea la sistemele de plată SWIFT. Însă el a continuat în mod voluntar să ceară aceste lucruri, bravând și manipulând prin acțiuni fizice și minciuni sfruntate aruncate în spațiul public.
Da, dorea să i se permită transferul de amoniac lichid prin conducta ce lega combinatul Togliatti de porturile ucrainene de la Marea Neagră, Chornomorsk mai precis. Dorea acest lucru pentru că în mod implicit un organism privat, o entitate americană a fost propusă, spre a prelua de la frontieră supravegherea operațională și manipularea în portul de transfer a amoniacului lichid.
Efectiv, i-au alungat “confiscând” pe bani foarte puțini, active ce au fost construite pe baza de know-how și capital străin. O naționalizare fără precedent am putea spune. Un plan foarte bine pus la punct, ce urmărea supremația Rusiei pe piață globală a Hranei. Căci da, grâul este elementul social suprem în această lună. Nerușinare, tupeu, obrăznicie sunt epitetele ce pot contura imaginea acestui organism hâd ce deține puterea prin volumul hranei și nu se sfiește să șantajeze Lumea.
Având în acest sezon un volum de grâu de 87 milioane de tone volum de recoltă, plus un rest ne-exportat din sezonul precedent de 13.6 mil tone, cu un volum exportat în sezonul precedent de 55 mil tone, combinat, porturi cu ape adânci și porturi cu ape scăzute ca nivel de adâncime, Invadatorul Rus presează Lumea cu pâinea și cuțitul în mână.
Știa prea bine că nu va prelungi Acordul Cerealelor, știa prea bine că nimeni nu-i va satisface pretențiile absurde de a-i oferi ridicarea sancțiunilor pentru exportul de îngrășăminte și recuplarea la sistemele de plată SWIFT. Însă el a continuat în mod voluntar să ceară aceste lucruri, bravând și manipulând prin acțiuni fizice și minciuni sfruntate aruncate în spațiul public.
Da, dorea să i se permită transferul de amoniac lichid prin conducta ce lega combinatul Togliatti de porturile ucrainene de la Marea Neagră, Chornomorsk mai precis. Dorea acest lucru pentru că în mod implicit un organism privat, o entitate americană a fost propusă, spre a prelua de la frontieră supravegherea operațională și manipularea în portul de transfer a amoniacului lichid.
Însă, acest lucru nu ar fi fost posibil decât cu garanții de securitate în perimetrul conductei, ce ar fi creat oarecum o zona demilitarizatĂ. Și acest lucru ar fi însemnat efectiv o situație hilară.
Vii, mă ataci la mine în casă, dar eu trebuie să te las să îți faci business-ul efectiv și să te ajut să obții sume de bani ce sprijină mașinăria ta infernală de război. Este extrem de ridicol ceea ce au propus și susținut rușii. Și da, este un lucru extrem de bun faptul că conducta a fost avariata și nu mai este utilizabilĂ.
În același timp, manipula piețele susținând că-și mută fabrica din Togliatti în portul din Novorrosysk, fabrică a cărui istoric ne dezvăluie alte malversațiuni și manipulări rusești. Efectiv în anii 2013-2014, au condamnat în contumacie un om de afaceri elvețian ce deținea combinatul și prin acuzații false i-au pus în spate o evaziune de 500 milioane de dolari. Astfel au obligat partea elvețiană să renunțe la proprietate. Ce a ajuns în posesia lui Ural Chem, nimeni altul decât domnul Mazepin, ce își introdusese beizadeaua în Formula 1, si controla în stilul mafiot rusesc cam tot ce se întâmplă acolo la echipă. Noroc că la începutul invaziei, această echipă, s-a descotorosit de banii murdari ai lui Mazepin și au scăpat de influența sa intrinsecă în valorile lumii democratice.
Revenind la mutarea fabricii în Novorossysk, trebuie spus cu subiect și predicat, că poate muta nu una ci o sută de fabrici, căci tot nu are ce face cu ele. Îngrășămintele sunt sub sancțiuni și nu pot fi expediate. Cum gândea propaganda rusă că toată lumea stă și înghite gogoșile lor? Cum ar fi transferat marfa? Teleportând volumele peste Bosfor și Dardanele? Căci acolo acționează regulile și ele conțin interzicerea tranzitului din cauza sancțiunilor. Deci nimic altceva decât o nouă mostră de dezinformare ruseasca ce a încercat să fie folosita că levier de negociere pentru operaționalizarea conductei de amoniac lichid din Togliatti-Chornormorsk. Și încă odată susțin că avarierea conductei este benefică pentru restul lumii.
Acordul cerealelor, un alt plan machiavelic și extrem de dubios de la bun început. Când au realizat că marfa ucraineană iese către destinații, au început să sugrume sistematic acest flux. Au început cu întârzieri atât la inspecție intrări cât și la inspecție ieșiri.
JCC – Joint Coordination Center de la Istanbul nu era altceva decât o formațiune de echipe mixte, formate din personal desemnat de ONU, Turcia și Rusia, ce inspecta la intrarea în Marea Neagră dinspre Bosfor toate navele ce aveau ca destinație, Odessa, Pivny și Chornomorsk. Le inspectau pentru “ a preveni” transferul către Ucraina pe această cale, de echipament militar și muniție. Identic la plecare, navele erau inspectate tot la Istanbul. Pentru ce oare? Căci ele efectiv aveau încărcături de mărfuri agricole. Dar manipulatorul rus dorea să știe ce, cât și unde merge acea marfă, precum și la ce preț este ea comercializată.
Și aici au început sugrumările lente. Rușii nu își făceau treaba, inspectând navele cu o lentoare evidentă, maximum 4-5 nave pe zi și cu un program de lucru ce se încheia la orele 15.00. În această situație Ucraina a început să resimtă o presiune enormă. Cum să poți performa dacă ești blocat cu timpi interminabili de așteptare? Se înregistrau între 50-60 de nave în așteptare la Bosfor iar costurile creșteau exponențial.
O navă ce așteaptă, generează costuri, armatorii percep sume între 15-25.000 dolari pe ziua de așteptare. Exact ca la orice serviciu, luăm taxiul ca reper, el taxează când staționează. În acest fel, cumulând costurile cu primele de război, adică costurile de asigurare ale navelor și a încărcăturilor, cu taxele de staționare, ajungem la un cumul de 48-52USD/tona de marfă ce ieșea prin Coridorul Cerealelor.
Rusia, știa că nu va mai continua acest acord. Rusia avea planul bine conturat. Dorea și dorește în continuare să fie cea ce hrănește sau înfometează lumea. Astfel că imediat după denunțarea acordului, Rusia a început distrugerea sistematică a infrastructurii portuare din Odessa și Chornomorsk prin bombardamente. Dorea efectiv să taie orice acces al Ucrainei la calea maritimă din Marea Neagră. Și au reușit. porturile nu mai pot fi utilizate în acest moment.
Iar apoi, au început să se focuseze pe artera principală a Ucrainei, cea care genera trafic de mărfuri înspre Constanța. Și anume: Reni și Izmail.
Cu o nerușinare și un cinism îngrozitor, au atacat portul Reni, un nod important de distribuție pentru mărfurile ucrainene. Și au reușit instaurarea terorii. Astăzi Reni și Izmail operează doar pe perioada zilei, cu precauții infinite, însă armatorii nu mai au apetit de risc în a trimite nave către aceste două locații. Deci fluxul este extrem de scăzut din punct de vedere al volumelor. Nu insist asupra faptului că atacul cu drone s-a desfășurat la 200 de metri de frontiera României, o frontieră NATO, un lucru de o gravitate extremă.
Apoi focusul Rusiei, s-a îndreptat, cum foarte bine am anticipat, asupra infrastructurii de interior a Ucrainei, încercând distrugerea sistematică spre a nu putea fi utilizate. Și pe rând silozul Nibulon a fost țintit precis și distrus 100% ca mai apoi un alt siloz de la Hola Prystin, din Kherson, ce tranzita 300.000 tone de mărfuri pe an spre porturile de apă adâncă din Marea Neagră, a fost distrus în totalitate.
Ucraina a ripostat, Ucraina a semănat îngrijorare în Moscova, la podul lui “Putin” cum este el denumit podul de peste strâmtoarea Kerci, dar nu este suficient pentru a opri valul rusesc ce distruge nemilos vieți omenești și puncte cheie din infrastructura ucraineană ce generează transferul mărfurilor agricole.
Iar Putin apare cu o nerușinare extremă, cu un tupeu și o aroganță formidabilă, încercând să arate că el este binevoitor și hrănește lumea pe gratis. Efectiv un comportament de om lipsit de orice urmă de umanitate. Cum poți tu să strângi lideri din Africa și să spui cu subiect și predicat următoarele:
“Războiul a scumpit grâul și din acest motiv voi distribui din profitul nostru către voi sub forma unor ajutoare, 6 loturi de marfă (grâu) de 25-50.000 tone, cu transport inclus către țările voastre. “
Această declarație, este cinică în primul rând. Să susții că prețul grâului a crescut din cauza războiului și distribui o parte din profit către 6 țări sărace este de-a dreptul sfidător.
Cine a pornit războiul ce a condus către creșterea prețului? Cred că Rusia.
Cine beneficiază de un preț mai ridicat al grâului? Cred că Rusia.
Să vii cu o nerușinare teribilă să spui că ești mărinimos și generos din această cauză, înseamnă că efectiv crezi că toată lumea din jur este idioată și imbecilă. Ucigașul rus își distribuie o parte din profitul obținut prin moarte și distrugere cu săracii lumii. Cât de cinic și lipsit de orice urmă de morală.
Putin nu vrea altceva decât să scoată în totalitate din joc Ucraina. Însă nici liderii africani nu sunt căzuți de pe alta planetă aici, ei au replicat: Lasă grâul, când termini războiul?
Pentru că ei sunt conștienți că vor fi dependenți de mărinimia tiranului rus, ce se va amesteca în treburile interne ale acestor țări. Și nu vor dependență de un singur furnizor, asta cu siguranță. Putin a răspuns în felul său nerușinat: pot să mă gândesc la aceasta opțiune, adică să oprească războiul. Firește că nu o va face, doar că trebuia să răspundă ceva.
Și acum să evaluăm Rusia. Ce poate și ce nu poate. Iar astăzi, aici, acum, vă spun că Rusia nu are opțiuni. Rusia trebuie să transfere 70 mil tone de grâu. Către : Africa, Orientul Mijlociu, Asia, Iran și alte destinații.
Orice întârziere a destinațiilor în ceea ce privește cererea, căci prețul este exacerbat cu circa 20-25USD/tonă, iar ele nu doresc să cumpere extrem de multă marfă în această condiție. Preferă sistemul comportamental de aprovizionare numit hand-to-mouth, adică câte puțin spre a-și satisface nevoia curentă, urmând a aștepta viitoare scăderi de preț. Căci grâul are în acest an o cotă de volum de circa 800 mil tone la nivel global vorbind de producție.
Mai mult decât atât, rubla rusească este devalorizată la nivel de 92 RU/1USD. Ceea ce înseamnă implicit o devalorizare a grâului rusesc în ansamblul de export. Iar sistemul de plăți nu funcționează. Rusia nu este cuplată la SWIFT. Va mixa ca și anul precedent prin plăci turnante precum India, Turcia, Qatar mai nou, însă cu costuri, căci nimic nu e degeaba. Nici măcar Pakistanul nu vrea marfă scumpă, au împins înapoi ofertele rusești spunând că sunt foarte ridicate din punct de vedere al prețului.
Iranul se știe, grâu contra drone, acolo este simplu. Mai nou Shoigu a fost în Coreea de Nord. Și acolo e simplu, grâu contra armament, China este duplicitară, dar vrea foloase.
Așa că Rusia nu are opțiuni. Trebuie să dea drumul grâului. Trebuie să cedeze prețul pentru a mișca volume. Căci timpul va trece inexorabil. Și orice zi în care nu vinde înseamnă probleme. În primul rând fermierii din Rusia trebuie să continue procesul de producție și au nevoie să încaseze. În al doilea rând din aceste încasări trebuiesc plătite cele necesare înființării culturilor de toamnă, semințe, îngrășăminte și produse pentru protecția culturilor. Ceea ce pune sub presiune maximă din nou procesul de vânzare. Degeaba au prag de 240-250USD pe tonă în paritatea FOB.
Cererea nu este susținută așa cum doresc ei, pentru că lumea nu dorește să mănânce scump. Degeaba subvenționează transportul, știm tehnica derizorie a Rusiei prin care vinde volume mari cu livrare FOB Novorossysk, Kavkaz, Taman, și Tuapse. Efectiv alimentează navele cumpărătorilor ce vin la încărcare și astfel scad costul logistic al acestora din urmă, ca să fie tentați să cumpere grâul rusesc.
Cine se preface? Rusia! Căci profitul nu mai există, este aruncat efectiv prin subvenționarea transportului. Nu este mai puțin adevărat, că marja obținută prin vânzarea volumului de 70 de milioane de tone de grâu poate fi acoperită prin 12 zile de vânzare de petrol rusesc. Însă la un final tot pierdere se numește dacă contabilizăm. Doar că se mută dinspre grâu spre petrol. Efectiv se păcălesc singuri, menținând artificial un preț scăzut dar contabilizează pierderea în alt sector.
Vom vedea pas cu pas cum cedează, vom vedea cum vor ceda în ceea ce privește prețul grâului. Nu au cum să reziste, nu au ce face cu grâul. El trebuie vândut. La fel că în cazul uleiului de floarea soarelui. Au nivel de recolta prognozat de 17 milioane de tone de semințe de floarea soarelui și un rest neprocesat de 2 milioane de tone din recolta precedenta.
Au scos brutal Ucraina din piețe. Au scos brutal Ucraina și din piață grâului și din piață uleiului de floarea soarelui. Însă fundamentele de volum copleșesc. Marfă multă, grâu și ulei de floarea soarelui și Cumpărători deciși să nu plătească mult, căci cu toții știu acest lucru: și anume, că marfă există și trebuie să fie vândută. Este doar o chestiune de timp, nu există stand-off, ci doar timp ce se va scurge implacabil în defavoarea Rusiei.
Ce faci tu Putin? Oferi mărinimos 150-300.000 tone din prada ta de război numită preț unor țări sărace africane?
Păi hai să oferim atunci o alternativă și sper, ca mesajul să ajungă la domnul Guterres, la doamna Ursula von der Leyn:
Putem și noi să facem asta, noi Uniunea Europeană aliată cu SUA și UK.
Putem să acomodăm grâul din Ucraina pe teritoriul României, să fie achitat de către statele membre ale UE, SUA și UK și să-l expediem către cele 6 tari prin Constanta.
Știi Putin cât ne ia?
O zi de operare în Constanța în regim operațional maxim. Și cu asta rezolvăm noi problema. Pe noi ne costă 12-15 USD/tonă să transferăm marfa către țările beneficiare la care adăugăm un preț maxim de 220 euro pentru valoarea mărfii încărcate în nave. Este un efort de 70 de milioane de USD, dar împărțit între UE,SUA , UK și poate o parte Ucraina, cred că merită. Merită să retezăm șantajul rusesc aplicat popoarelor sărace.
Solidaritatea este cea mai importantă în timpul Războiului. Nu contează pe cine ai în față, contează pe cine ai alături.
Iar Rusia și Putin merită o lecție pentru toată istoria însângerată pe care ne-au servit-o de sute de ani încoace.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Iar sugestia din final, sper sa fie luata in seama de decidenti.