Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Rusia joacă la cacealma în comerțul cu grâu și îngrășăminte, dar are mâinile legate

grau - Ucraina

Foto: Planet Labs / AP / Profimedia

Rusia a reintrat în joc. Într-o adevărată cacealma de poker, Rusia a reintrat în joc, demonstrând încă o dată, dacă mai era necesar, ceea ce dorește de fapt, și anume, comerțul cu îngrășăminte. În ciuda faptului că nu are impuse sancțiuni asupra comerțului cu îngrășăminte și grâu, Rusia nu poate mișca absolut nimic în aria comerțului cu îngrășăminte și are mâinile legate.

De ce? Pentru că sancțiunile sunt aplicate oligarhilor ruși care dețin giganții industriali ce produc îngrășăminte și, implicit, prin excluderea Rusiei din sistemul de plăți, nu au acces la piață. Pe plăcile lor turnante din Asia și Orientul Mijlociu nu pot vinde îngrășăminte, pentru că țările din Orientul Mijlociu produc, la rândul lor, îngrășăminte și nu au nevoie de cele rusești. În Europa, nu au cum să vândă, pentru că au sancțiuni asupra oligarhilor și asupra plăților. Nici măcar în Brazilia, partenerul lor, nu pot efectua tranzacții, tot din cauza plăților. De barter nici nu poate fi vorba. Cu ce să se întoarcă din Brazilia? Cu porumb? Ce să facă cu el? Au și ei. Cu soia ? Nici măcar, au și ei. E zero-sum game pentru Rusia.

Identic la grâu. Din cauza sistemului de plăți, sunt restrânși la o piață de barter și cam atât. Însă, după ce au au poziționat foarte bine în septembrie și octombrie, poate și noiembrie, cercul se restrânge. Nu este suficient pentru recolta lor ce trebuie exportată. Cercul se închide.

Rusia a început să sângereze financiar din cauza acestor doi parametri, sancțiunile asupra plaților și asupra oligarhilor din industria îngrășămintelor. Și cum susțineam de multă vreme, sunt efectiv împinși în corzi, iar ei nu pot face nimic altceva decât să șantajeze.

Crede cineva oare că brusc s-au răzgândit, după ce anunțaseră că ies din Acordul de la Istanbul? A fost un motiv bun de a șantaja din nou. Căci altfel cum putem privi lucrurile într-un mod echitabil? Rusia aruncă rachete, bombe și drone cu nemiluita în Ucraina și brusc se supără că Ucraina a atacat cu 10 drone marine o parte din navele militare staționate în Sevastopol.

Narativul rus ne face să zâmbim larg și ne-am putea considera vinovați pentru asta, dat fiind faptul că dramele Ucrainei sunt atât de mari și de complexe, încât vinovăția face ca potențialul zâmbet să se transforme în dispreț la adresa propagandei rusești. Navele lor au fost atacate din coridorul cerealelor, susțin ei. E o glumă pentru oricine are un complex integral de neuroni pe această planetă. Și ce nave? Militare, firește, care stăteau ca ratele la soare în port, fără nicio grijă, în timp ce ei distrug sistematic infrastructura energetică a Ucrainei și iau vieți omenești nevinovate.

Revenind pe firul narativ, Rusia a reintrat în joc, după ce enunțase cu emfază și proferase amenințări la adresa Coridorului Cerealelor. O altă absurditate dusă la extrem. Cum să facă așa ceva? Să atace și să distrugă, să presupunem, o navă turcească din escortă? Exclus! Turcia este țară NATO și dacă o singură navă este atinsă, se activează articolul 5 al organizației. S-a și văzut, de altfel, că Ucraina și Turcia și-au văzut de treaba lor, continuând transferul către punctul de inspecție de la Istanbul. 

Căpitanul Mării Negre este în acest moment Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, care joacă o carte extraordinar de mare în acest moment, o carte ce poate modela viitorul comercial și poate chiar militar al Mării Negre. Cheile Bosforului sunt la el. Acolo este Poarta, acolo se va decide totul. Vorbim de intrarea și ieșirea din Marea Neagră, iar viitorul este în mâinile Turciei.

Poziționarea de astăzi va retrimite ambițiile Rusiei înapoi în Marea Azov, unde își are locul, de fapt. Marea Neagră nu este a Rusiei precum emit ei pretenții. Marea Neagră este a țărilor ce au ieșire la ea, conform Dreptului Maritim și legilor Dreptului Internațional Public, iar țările cu acces sunt în mod clar Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Rusia, în nord, pe malul drept al strâmtorii Kerci.

După reintrarea Rusiei în joc, adică în participarea activă de la Istanbul, mișcările de lobby s-au activat pe modul fast forward și am notat cum ONU, prin domnul Guterres, face un lobby extrem de agresiv pentru îngrășămintele rusești, susținând că ele vor ajuta agricultura globală. Turcia s-a implicat și ea activ în întocmirea, alături de Rusia și ONU, a unor liste cu țările care ar putea beneficia de pe urma îngrășămintelor rusești.

Este doar o perpetuare a șantajului rusesc dus la altă scală de mărime. Dacă lumea va ceda acestui șantaj, ei vor prospera și vor realiza câștiguri fabuloase, care vor alimenta mașinăria de război a lui Putin. Europa și aliații anglo-saxoni nu trebuie să cedeze sub nicio formă. Rusia trebuie să înțeleagă că este un stat agresor și terorist. Rusia omoară oameni nevinovați și a invadat o țară vecină. A călcat în picioare suveranitatea unei țări cum de altfel o face de zeci de ani. A încercat cu Afganistanul și s-au retras în mod rușinos. Ce au căutat acolo? Resurse de litiu și uraniu, firește. Nimic altceva.

Rusia nu are opțiuni în acest moment. Iar cedarea ar însemna, de fapt, escaladarea conflictului și pierderi de vieți omenești nevinovate de ambele părți, căci nici soldații ruși nu au, în marea lor majoritate, nicio vină că sunt trimiși în tocătorul de vieți omenești.

Rusia a spus că dacă nu va fi de acord să prelungească acordul de la Istanbul, nu va împiedica Turcia să cumpere mărfurile ucrainene. Și aici vedem în mod clar scenarii de viitor. Avem certitudinea că nu vor bombarda cele trei porturi din Coridor, Odessa, Pivnyi și Chornomorsk.

Și se mai poate întâmpla un scenariu, acela în care Turcia va deveni intermediar în comerțul global cu materii prime agricole. Dacă Rusia nu va împiedica Turcia, acest aspect conduce automat la rolul de broker al Turciei, ceea ce nu va duce altceva decât la întărirea poziției Turciei în bazinul Mării Negre, atașat venind și câștigul financiar rezultant. Erdogan va deveni master of the Black Sea, în mod neîndoielnic. 

Până atunci, mașinăria de război rusească distruge sistematic rețeaua energetică a Ucrainei. Sute de mii de oameni nu vor avea cu ce să se încălzească, nu vor avea energie electrică și nici apă. Și nu vrem să ne imaginăm cum vor trăi. Să cari apă cu găleata până la etajul 7-8, să o folosești cu parcimonie, să tremuri de frig înghețat în patul tău în întuneric și să nu poți folosi toaleta sunt scene deja reale în mai toate zonele din Ucraina. Concomitent, Rusia a mai distrus în Mykolaiev tancuri de stocare ulei brut de floarea-soarelui ale unei companii chinezești. Circa 17.000 de tone sau 17.000.000 de litri de ulei au fost distruse.

VIA REUTERS: „Patru surse, care au refuzat să fie identificate din cauza sensibilității subiectului, au spus că Rusia le cere țărilor occidentale să permită creditorului de stat Rosselkhozbank să-și reia relațiile cu băncile corespondente, în ciuda sancțiunilor occidentale. Acest lucru ar permite băncii, care nu a avut până acum un rol major în comerțul internațional cu cereale, să proceseze plăți pentru cereale și alte produse alimentare rusești, au adăugat două dintre surse. Înainte de cele mai recente sancțiuni, astfel de plăți erau gestionate de bănci internaționale și subsidiare ale altor bănci rusești din Elveția. Sursele nu au spus ce răspuns, dacă a fost cazul, a primit Rusia la propunerile sale.”

În mod efectiv, Europa se transformă. Inactivitatea și lipsa de reacție a țărilor precum Franța și Germania a condus la ceea ce se întâmplă astăzi. Europa se va schimba. Se va forma coloana estică formată din Țările Baltice, Polonia, Ucraina, România, Ungaria, Serbia, Cehia și Bulgaria. Această coloană va determina viitorul Europei pentru cel puțin 100-200 de ani de acum înainte. Pentru că acestea sunt țările care au suferit în urma agresiunilor rusești de-a lungul timpului, în timp ce țări precum Franța și Germania au stat la căldură în inima Europei, fără să fie deranjate și nepăsătoare la asaltul Rusiei din ultimii 80 de ani. Au devenit dependente de Rusia și au întors capul la sângele est-european.

Europa se va schimba, cu siguranță. Estul va deveni coloana vertebrală a Europei din punct de vedere politic și comercial, cu suportul SUA și al Marii Britanii. Numai dacă aglomerăm materia primă agricolă furnizată de țările enumerate vom vedea că va crea o presiune enormă pentru a putea deveni o forță agregată comercial, pentru suplinirea populației globului cu produse agro-alimentare. Turcia va juca alături de ele un rol esențial în acest scenariu istoric. Turcia va fi în mod efectiv garantul Mării Negre, facilitând tranzitul comercial prin Bosfor și Dardanele. Va garanta liniștea cu tot ce implică.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult