Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Raport îngrijorător al Comisiei Europene: Politica fiscală a României pare imprudentă. Autoritățile române nu intenționează să urmeze recomandările europene

O misiune de supraveghere a Comisiei Europene a ajuns în România la sfârșitul lunii septembrie, ca urmare a faptului că România a deviat semnificativ de la obiectivul său bugetar pe termen mediu (MTO) în 2016, iar Consiliul a emis o serie de recomandări de redresare. „Deficitul structural al statului membru a crescut la 2,5% din PIB în 2016, față de 1% în 2015, din cauza tăierilor semnificative a taxelor indirecte și a creșterilor de salarii în sectorul public. În consecință, pe 22 mai 2017, Comisia a lansat un avertisment României și a propus Consiliului să lanseze procedura de deviere semnificativă (SDP)”, se arată în raportul publicat la începutul acestei săptămâni. 

Politici care cresc consumul pe termen scurt, în locul celor care generează creștere pe termen lung

După ce membrii misiunii de supraveghere s-au întâlnit cu ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu membrii Consiliului Fiscal și ai comisiilor pentru buget din Parlament, Comisia Europeană a tras o serie de concluzii îngrijorătoare, prezentate în documentul citat.

Prima dintre ele: „A fost înțeles faptul că autoritățile române nu intenționează să urmeze recomandările SDP. Ministrul Finanțelor a confirmat că ținta pentru 2017 rămâne un deficit nominal de 3% din PIB, în timp ce o ajustare structurală în 2017 nu este o prioritate. În rectificarea bugetară făcută la jumătatea lui septembrie, ținta pentru deficitul nominal a fost menținută la 2,96% din PIB, în timp ce proiecția macroeconomică s-a îmbunătățit. Acest fapt indică o deteriorare a deficitului structural, în comparație cu bugetul original pe 2017, care planificase deja o poziție fiscală expansionistă”, se arată în documentul care preciziează că ministrul Finanțelor a argumentat că recomandările au venit târziu și că nu a existat timp pentru implementarea lor.

Raportul atrage atenția că, în ceea ce privește structura bugetului, România a adoptat politici care cresc consumul pe termen scurt (reduceri de taxe indirecte, creșterea salariilor bugetarilor) și care sunt dificil de inversat, în locul celor care generează creștere pe termen lung, cum sunt îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și creșterea calității investițiilor publice.

Deficit de peste 4% în 2018

Măririle de salarii planificate pentru anul 2018 vor duce, cel mai probabil la o creștere semnificativă a deficitului, „posibil la peste 4% din PIB”, consemnează autorii raportului. Așadar, pentru a atinge țintele pentru 2018, „autoritățile vor fi nevoite să adopte măsuri suplimentare”, mai scriu aceștia.

Documentul mai conține referiri la faptul că autoritățile române iau în considerare reducerea nivelului sumelor transferate către Pilonul II de pensii. „O astfel de măsură ar reduce pe termen scurt deficitul fiscal, dar cu toate acestea, câștigul fiscal se va disipa pe termen lung, iar schimbarea ar putea avea implicații negative în ceea ce privește viabilitatea sistemului de pensii și dezvoltarea piețelor de capital. Misiunea a avertizat că este împotriva punerii în practică a unor schimbări atât de profunde, într-o manieră grăbită, fără o analiză serioasă și doar din motive ce țin de reducerea deficitului pe termen scurt”, se mai arată în raport.

Autorii documentului au abordat și tema plății defalcate a TVA, atrăgând atenția că pentru „un asemenea mecanism obligatoriu ar putea necesita o derogare de la Directiva referitoare la plata TVA. Ministrul Finanțelor a disputat necesitatea derogării și a susținut că Comisia nu are informații exacte despre această măsură”, se mai arată în raport.

O politică fiscală „imprudentă”

Comisia Europeană mai atrage atenția că poziția fiscală a României este una „extrem de expansionistă. Din această perspectivă, politica fiscală a Româniai pare imprudentă și condiționează puternic politica monetară”, au scris membrii misiunii după ce s-au întâlnit cu reprezentanții BNR.

Mai mult decât atât, membrii Consiliului Fiscal au împărtășit preocupările comisiei. Potrivit Consiliului Fiscal deficitul structural se va deteriora în 2018 și deficitul nominal ar putea să depășească pragul de 3% din PIB.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că liderii de facto ai UE nu contenesc a se mira,în cercul lor strâmt,ce dracului de rost a avut accederea unor neghiobi leneși și cam necinstiți în clubul lor de oameni gospodari și cu mintea la purtător...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult