Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Rasism "made in Germany". Un an de la atentatul extremist de la Hanau și câteva întrebări

Comemorarea atacului extremist de la Hanau

Foto: Ronald Wittek/ EPA/ Profimedia

Luna februarie este una dificilă pentru Germania. Ziua de 19 februarie este una de doliu național - se împlinește deja 1 an de la atentatul de la Hanau. Tobias R., radical de dreapta, a ucis atunci cu sânge rece 9 persoane, 9 imigranți, ce se aflau într-un shisha bar. După care s-a sinucis.

Printre victime se afla și un român, Viorel Păun, un tânăr de 23 de ani. Familiile tuturor victimelor așteaptă încă explicații din partea autorităților, care încă nu au reușit să clarifice unele aspecte ale masacrului. În întreaga țară s-au organizat manifestări comemorative.

Fusesem în micul orășel din apropierea metropolei Frankfurt am Main în toamna anului 2019. Este de necrezut că într-un loc atât de liniștit s-ar putea întâmpla o astfel de tragedie, în special pentru că a fi imigrant în landul Hessen nu este nicio noutate. Comunitatea de origine turcă și curdă a ajuns deja la a treia generație, est-europenii sunt integrați, Germania s-a declarat deja "Einwanderungsland" (o țară de imigrație), iar unul din 4 locuitori este de origine non-germană. Și totuși, rasismul persistă! Imediat după atentatul de la Hanau, dar și anul acesta, cancelarul Merkel a vorbit despre "otrava numită rasism" și a rostit numele celor 9 victime:

Gökhan Gültekin, 37,

Sedat Gürbüz, 30,

Said Nesar Hashemi, 21,

Mercedes Kierpacz, 35,

Hamza Kurtović, 22,

Vili Viorel Păun, 23,

Fatih Saraçoğlu, 34,

Ferhat Unvar, 22,

Kaloyan Velkov, 33

Rasismul este încă o problemă structurală în Germania și trebuie combătut în orice context. Guvernul adoptă în continuare măsuri pentru stârpirea fenomenului: înăsprirea regimului armelor, legi stricte împotriva discursului discriminatoriu, modificarea formulării clasice pentru desemnarea cetățenilor de altă origine, deci "mit Migrationshintergrund" (cu background migratoriu), ce a fost înlocuită cu termenul "Eingewanderte" ("imigranți"), considerat mai adecvat; iar de curând și eliminarea cuvântului "rasă" din Constituție.

Între timp, cât statul lucrează la șlefuirea limbajului "politically correct", familiile victimelor din Hanau se întreabă dacă atacul ar fi putut fi evitat. De ce nu s-a preluat la timp apelul de urgență? De ce era blocată ieșirea de urgență a barului? Pentru ca poliția să poată efectua razii fără probleme în barurile frecventate de "străini"? De ce s-au efectuat autopsiile fără acordul familiilor? Și de ce "străinii" mai sunt încă în pericol în Germania??

De reamintit este faptul că în perioada 2000-2006 gruparea teroristă de extremă dreapta NSU a ucis 10 persoane de origine non-germană, iar în octombrie 2019 a avut loc atentatul unui alt extremist de dreapta, cel de la Halle, pentru care ucigașul a fost deja condamnat la închisoare pe viață. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult