Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Rasism "made in Germany". Un an de la atentatul extremist de la Hanau și câteva întrebări

Comemorarea atacului extremist de la Hanau

Foto: Ronald Wittek/ EPA/ Profimedia

Luna februarie este una dificilă pentru Germania. Ziua de 19 februarie este una de doliu național - se împlinește deja 1 an de la atentatul de la Hanau. Tobias R., radical de dreapta, a ucis atunci cu sânge rece 9 persoane, 9 imigranți, ce se aflau într-un shisha bar. După care s-a sinucis.

Printre victime se afla și un român, Viorel Păun, un tânăr de 23 de ani. Familiile tuturor victimelor așteaptă încă explicații din partea autorităților, care încă nu au reușit să clarifice unele aspecte ale masacrului. În întreaga țară s-au organizat manifestări comemorative.

Fusesem în micul orășel din apropierea metropolei Frankfurt am Main în toamna anului 2019. Este de necrezut că într-un loc atât de liniștit s-ar putea întâmpla o astfel de tragedie, în special pentru că a fi imigrant în landul Hessen nu este nicio noutate. Comunitatea de origine turcă și curdă a ajuns deja la a treia generație, est-europenii sunt integrați, Germania s-a declarat deja "Einwanderungsland" (o țară de imigrație), iar unul din 4 locuitori este de origine non-germană. Și totuși, rasismul persistă! Imediat după atentatul de la Hanau, dar și anul acesta, cancelarul Merkel a vorbit despre "otrava numită rasism" și a rostit numele celor 9 victime:

Gökhan Gültekin, 37,

Sedat Gürbüz, 30,

Said Nesar Hashemi, 21,

Mercedes Kierpacz, 35,

Hamza Kurtović, 22,

Vili Viorel Păun, 23,

Fatih Saraçoğlu, 34,

Ferhat Unvar, 22,

Kaloyan Velkov, 33

Rasismul este încă o problemă structurală în Germania și trebuie combătut în orice context. Guvernul adoptă în continuare măsuri pentru stârpirea fenomenului: înăsprirea regimului armelor, legi stricte împotriva discursului discriminatoriu, modificarea formulării clasice pentru desemnarea cetățenilor de altă origine, deci "mit Migrationshintergrund" (cu background migratoriu), ce a fost înlocuită cu termenul "Eingewanderte" ("imigranți"), considerat mai adecvat; iar de curând și eliminarea cuvântului "rasă" din Constituție.

Între timp, cât statul lucrează la șlefuirea limbajului "politically correct", familiile victimelor din Hanau se întreabă dacă atacul ar fi putut fi evitat. De ce nu s-a preluat la timp apelul de urgență? De ce era blocată ieșirea de urgență a barului? Pentru ca poliția să poată efectua razii fără probleme în barurile frecventate de "străini"? De ce s-au efectuat autopsiile fără acordul familiilor? Și de ce "străinii" mai sunt încă în pericol în Germania??

De reamintit este faptul că în perioada 2000-2006 gruparea teroristă de extremă dreapta NSU a ucis 10 persoane de origine non-germană, iar în octombrie 2019 a avut loc atentatul unui alt extremist de dreapta, cel de la Halle, pentru care ucigașul a fost deja condamnat la închisoare pe viață. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult