Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Rasism "made in Germany". Un an de la atentatul extremist de la Hanau și câteva întrebări

Comemorarea atacului extremist de la Hanau

Foto: Ronald Wittek/ EPA/ Profimedia

Luna februarie este una dificilă pentru Germania. Ziua de 19 februarie este una de doliu național - se împlinește deja 1 an de la atentatul de la Hanau. Tobias R., radical de dreapta, a ucis atunci cu sânge rece 9 persoane, 9 imigranți, ce se aflau într-un shisha bar. După care s-a sinucis.

Printre victime se afla și un român, Viorel Păun, un tânăr de 23 de ani. Familiile tuturor victimelor așteaptă încă explicații din partea autorităților, care încă nu au reușit să clarifice unele aspecte ale masacrului. În întreaga țară s-au organizat manifestări comemorative.

Fusesem în micul orășel din apropierea metropolei Frankfurt am Main în toamna anului 2019. Este de necrezut că într-un loc atât de liniștit s-ar putea întâmpla o astfel de tragedie, în special pentru că a fi imigrant în landul Hessen nu este nicio noutate. Comunitatea de origine turcă și curdă a ajuns deja la a treia generație, est-europenii sunt integrați, Germania s-a declarat deja "Einwanderungsland" (o țară de imigrație), iar unul din 4 locuitori este de origine non-germană. Și totuși, rasismul persistă! Imediat după atentatul de la Hanau, dar și anul acesta, cancelarul Merkel a vorbit despre "otrava numită rasism" și a rostit numele celor 9 victime:

Gökhan Gültekin, 37,

Sedat Gürbüz, 30,

Said Nesar Hashemi, 21,

Mercedes Kierpacz, 35,

Hamza Kurtović, 22,

Vili Viorel Păun, 23,

Fatih Saraçoğlu, 34,

Ferhat Unvar, 22,

Kaloyan Velkov, 33

Rasismul este încă o problemă structurală în Germania și trebuie combătut în orice context. Guvernul adoptă în continuare măsuri pentru stârpirea fenomenului: înăsprirea regimului armelor, legi stricte împotriva discursului discriminatoriu, modificarea formulării clasice pentru desemnarea cetățenilor de altă origine, deci "mit Migrationshintergrund" (cu background migratoriu), ce a fost înlocuită cu termenul "Eingewanderte" ("imigranți"), considerat mai adecvat; iar de curând și eliminarea cuvântului "rasă" din Constituție.

Între timp, cât statul lucrează la șlefuirea limbajului "politically correct", familiile victimelor din Hanau se întreabă dacă atacul ar fi putut fi evitat. De ce nu s-a preluat la timp apelul de urgență? De ce era blocată ieșirea de urgență a barului? Pentru ca poliția să poată efectua razii fără probleme în barurile frecventate de "străini"? De ce s-au efectuat autopsiile fără acordul familiilor? Și de ce "străinii" mai sunt încă în pericol în Germania??

De reamintit este faptul că în perioada 2000-2006 gruparea teroristă de extremă dreapta NSU a ucis 10 persoane de origine non-germană, iar în octombrie 2019 a avut loc atentatul unui alt extremist de dreapta, cel de la Halle, pentru care ucigașul a fost deja condamnat la închisoare pe viață. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Echipa de fericire

„Am tras de mine cât am putut și la 11 și 50 de minute știu că a venit pe lume Teodor. I-am auzit pentru prima dată glasul, l-am simțit pe pieptul meu, i-am văzut pielea, am știut că i s-a pus sângele în mișcare... că a venit pe lume, de fapt”- Alexandra povestește zâmbind cele mai intense 40 de minute din viața ei.

Citește mai mult

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult