Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Rasism "made in Germany". Un an de la atentatul extremist de la Hanau și câteva întrebări

Comemorarea atacului extremist de la Hanau

Foto: Ronald Wittek/ EPA/ Profimedia

Luna februarie este una dificilă pentru Germania. Ziua de 19 februarie este una de doliu național - se împlinește deja 1 an de la atentatul de la Hanau. Tobias R., radical de dreapta, a ucis atunci cu sânge rece 9 persoane, 9 imigranți, ce se aflau într-un shisha bar. După care s-a sinucis.

Printre victime se afla și un român, Viorel Păun, un tânăr de 23 de ani. Familiile tuturor victimelor așteaptă încă explicații din partea autorităților, care încă nu au reușit să clarifice unele aspecte ale masacrului. În întreaga țară s-au organizat manifestări comemorative.

Fusesem în micul orășel din apropierea metropolei Frankfurt am Main în toamna anului 2019. Este de necrezut că într-un loc atât de liniștit s-ar putea întâmpla o astfel de tragedie, în special pentru că a fi imigrant în landul Hessen nu este nicio noutate. Comunitatea de origine turcă și curdă a ajuns deja la a treia generație, est-europenii sunt integrați, Germania s-a declarat deja "Einwanderungsland" (o țară de imigrație), iar unul din 4 locuitori este de origine non-germană. Și totuși, rasismul persistă! Imediat după atentatul de la Hanau, dar și anul acesta, cancelarul Merkel a vorbit despre "otrava numită rasism" și a rostit numele celor 9 victime:

Gökhan Gültekin, 37,

Sedat Gürbüz, 30,

Said Nesar Hashemi, 21,

Mercedes Kierpacz, 35,

Hamza Kurtović, 22,

Vili Viorel Păun, 23,

Fatih Saraçoğlu, 34,

Ferhat Unvar, 22,

Kaloyan Velkov, 33

Rasismul este încă o problemă structurală în Germania și trebuie combătut în orice context. Guvernul adoptă în continuare măsuri pentru stârpirea fenomenului: înăsprirea regimului armelor, legi stricte împotriva discursului discriminatoriu, modificarea formulării clasice pentru desemnarea cetățenilor de altă origine, deci "mit Migrationshintergrund" (cu background migratoriu), ce a fost înlocuită cu termenul "Eingewanderte" ("imigranți"), considerat mai adecvat; iar de curând și eliminarea cuvântului "rasă" din Constituție.

Între timp, cât statul lucrează la șlefuirea limbajului "politically correct", familiile victimelor din Hanau se întreabă dacă atacul ar fi putut fi evitat. De ce nu s-a preluat la timp apelul de urgență? De ce era blocată ieșirea de urgență a barului? Pentru ca poliția să poată efectua razii fără probleme în barurile frecventate de "străini"? De ce s-au efectuat autopsiile fără acordul familiilor? Și de ce "străinii" mai sunt încă în pericol în Germania??

De reamintit este faptul că în perioada 2000-2006 gruparea teroristă de extremă dreapta NSU a ucis 10 persoane de origine non-germană, iar în octombrie 2019 a avut loc atentatul unui alt extremist de dreapta, cel de la Halle, pentru care ucigașul a fost deja condamnat la închisoare pe viață. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dunărea, debit scăzut / sursa foto: Inquam Photos

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Detașarea transnațională după reforma din 2026: între combaterea dumpingului social și formalismul administrativ

Pentru a înțelege corect reforma, trebuie pornit de la regula fundamentală, care în practică este uneori eclipsată de importanța dobândită de formularul A1: în materia securității sociale, principiul general este „lex loci laboris”, ceea ce înseamnă că persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru este supusă legislației acelui stat. Dacă salariatul lucrează efectiv în Germania, regula este aplicarea sistemului german de securitate socială. Dacă lucrează în România, legislația română devine aplicabilă. Locul prestării efective a muncii este punctul de plecare al mecanismului de coordonare.

Citește mai mult