Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Epidemia de rasism din timpul pandemiei de coronavirus

Pata Rat

Foto: Inquam Photos/ Melinda Nagy

Înainte ca pandemia COVID-19 să atingă Europa, atunci când ideea de coronavirus plutea încă în aer undeva departe, îmi încurajam o prietenă să stea liniștită și să mă viziteze în Copenhaga. Însă nu a durat mult până când Blue Air a anulat zborurile și nu am mai putut merge acasă să îmi văd familia. Curând aveam să mă trezesc în fiecare dimineață să verific un site unde se colectau numerele de infectări și de morți la nivel global. Respiram mai greu în secundele alea, după care îmi ziceam că România e încă bine...

Apoi cazurile de COVID-19 din România au crescut, conversațiile au devenit mai tensionate, oamenii mai îngrijorați, poliția și armata erau pe străzi. Nu mai era de glumă. Știrile au devenit îngrijorătoare și mama era din ce în ce mai „mâhnită”. Că toți cei peste 65 de ani, a început și ea să iasă din casă cu declarație, între 11 și 13, să poarte măști și mănuși de plastic chiar și până la magazinul de lângă bloc. Teoriile conspirației au început să circule și ele din ce în ce mai mult.

Săptămânile treceau și parcă intram într-un alt fel de ritm: ieșeam la o plimbare sau la o alergare în Copenhaga, vorbeam la telefon și pe chat, restabileam legături cu prieteni mai vechi, intaream relații mai noi. În plus, Danemarca nu a fost închisă total, așa că aici erau mereu danezi pe străzi și sistemul de sănătate era pregătit cu doctori, resurse etc.

Acum când spaima a mai trecut, o mare parte din discuțiile de zi cu zi includ inevitabil subiectul călătoriilor și al migrației, într-un fel sau altul. Ar fi și greu să nu: am prieteni în UK, Germania, Polonia, Franța, SUA, România care călătoresc (călătoreau) în interes de serviciu pe toate continentele lumii. Eu locuiesc în Danemarca de aproape 5 ani. Mulți dintre acești prieteni sunt foști colaboratori, cu care am avut șansa să lucrez, să ne împrietenim și de care mă leagă valori, credințe și multe amintiri. Așa că discutăm. Și așteptăm. Să treacă corona, să se termine carantină, să putem merge în vizită acasă, la ai noștri. 

Dar mai așteptăm să treacă ceva...rasismul anti-romi. E în aer, nu prea discutăm așa mult despre asta, dar se întâmplă. „Sugerez cazare la Auschwitz” este printre primele posturi extrem de rasiste și instigatoare la ura de pe Facebook pe care le-am văzut de când a început pandemia. Apoi, o femeie romă cu un copil în brațe și încă unul lângă ea se întoarce acasă, e în aeroport și jurnaliștii români au grijă să o prezinte la știri cu mesajul „200 de cerșetorii s-au întors azi dimineață în țară, din Norvegia. Fac scandal, vor mâncare și bani pentru a ajunge în localitățile de domiciliu și refuză carantina.” O femeie tânără româncă își asumă rolul de a distribui această informație și contribuie cu acest comentariu rasist care în alte țări ar atrage repercusiuni grave, de ordin penal. Și apoi mesajele nu se mai opresc: „Mori țigane”, „Moarte ciorilor”, „Să va fie clar!!! Chinezii au luat virusul de la liliecii lor. Noi o să-l luăm de la ciorile noastre!”, „Până să fim noi în stare să îi gazăm ca naziștii, sunt ei în stare să îmbolnăvească o nație!”

Ziarele și politicienii se pornesc și ei: romii sunt prezentați că un pericol pentru sănătatea publică, romii sunt portretizați ca sursă de transmitere a virusului, romii sunt văzuți drept cei ce mint la intrarea în țară că să nu fie băgați în carantină (spre deosebire de români?). Începe să circule o teorie rasistă absolut șocantă – genetic, romii nu pot fi infectați cu COVID-19; ei doar dau mai departe virusul și îmbolnăvesc pe alții!

Blamarea țapului ispășitor și discursul rasist și stupefiant de discriminatoriu nu au întârziat să apară în relație cu această pandemie, așa cum s-a mai întâmplat în trecut cu ciumă în perioada sclaviei sau cu tifosul în perioada Holocaustului. O ura profundă față de o comunitate care a făcut parte din istoria României de sute de ani revine și ne arată că nu ne-am vindecat de această boală, doar am învățat la nivel instituțional să ne prefacem și să raportăm că ne-am educat despre incluziune și drepturile omului. În linie cu toate aceste discursuri instigatoare la ura, încep să apară și acțiunile poliției care descinde în comunități de romi și folosește puterea abuziv, lovind tot ce le stă în cale, de la bărbați la femei și copii în timp ce le reproșează că vorbesc limba maternă, români. Titlurile ziarelor iar explodează despre „romii scandalagii” și neascultători!

Comunicarea continuă, în timp de pandemie... dar a devenit o pandemie a urii, o explozie de rasism împotriva romilor și vorbim despre asta cu prietenii mei danezi, români și romi, dar ne este clar că romii trăiesc aceste realități cu mult mai multă durere, frică și dezamăgire în suflet. Ei sunt răspândiți prin Europa, dar și pe alte continente și sunt directori de organizații, directori de programe la Universitatea Harvard, lucrează la organizații că OSCE/ODIHR, Comisia Europeană, la Curtea Europeană de Drepturile Omului, fac doctorate în UK, sunt șoferi de autobuz, lucrează în universități, conduc restaurante sau muncesc joburi simple, sezoniere. Fac eforturi să se întrețină pe ei și familiile lor de acasă. Ca toți oamenii. Doar că presa din România nu e interesată să scrie despre astfel de povești și să sublinieze etnia în aceste cazuri. 

Prietenii mei militează pentru drepturile omului și justiției sociale, lucrează să apere drepturile romilor în România și la nivel internațional. Prietenii mei sunt romi și mândri de asta! Prietenii mei romi sunt oameni! Așa cum vorbesc eu cu mama, așa și celelalte milioane de români care au rămas în diaspora pe perioada pandemiei vorbesc cu părinții, frații și prietenii, așa vorbesc și prietenii mei romi acasă. Însă diferența este că în aceste momente, pe fundalul mesajelor naziste, părinții lor îi întreabă dacă romii vor fi trimiși la „bug” din nou. Părinții mei nu au fost forțați niciodată să trăiască cu astfel de temeri.

Iar când rasismul și ura au luat cu năvală presă din România și au devenit un lait motiv al declarațiilor politicienilor, dar și al cetățenilor în general, atunci când valul de ura a explodat acasă, de unde ne aflăm fiecare am oftat adânc. Ne-am enervat. Unii au început să scrie și să dea interviuri pentru a-și exprimă indignarea, pentru a arată că nu există loc de ura și de învinovățire în timpul pandemiei, pentru a aduce fapte istorice că argumente pentru situațiile din ziua de azi de sărăcie rasializata și de decalaje structurale între romi și ne-romi în România, pentru a spune tuturor că nu e în regulă să existe astfel de știri, astfel de discursuri, pentru a atrage atenția că se folosește o minoritate deja încercată în istorie în repetate rânduri pentru a pune o vină colectivă și injustă asupra ei – Nu e legal, nu e moral și nu e ok! Și dacă vrem, nu e creștinesc să dorim moartea altui seamăn, să vrem să reînviem nazismul și fascismul!

Ne-au primit de fiecare dată, ne-au prezentat copiilor lor și nu s-au supărat de întrebările curioase pe care li le-am adresat. Poate uneori au folosit ultima lingură de cafea să ne primească bine și nu, stați liniștiți – nu ne-au cerut niciodată nici bani, nici bunuri. Am plecat mereu „întregi” și ne-am mai și întors în comunitatea segregată din România unde trăiesc aproape 4000 de romi. 

În Danemarca am lucrat cu așa numiți „oameni ai străzii”, oameni care nu au un adăpost. Unii dintre ei sunt romi. Mulți au venit să muncească și au rămas fără adăpost după câteva luni fiindcă nu au fost plătiți, pentru că da, și aici se întâmplă abuzuri. Mulți muncesc să curețe străzile orașelor și contribuie la reciclarea sticlelor pe care danezii le aruncă pe jos pe stradă sau în parc, după ce își savurează berea. Pe mulți dintre ei i-am vizitat acasă în România, nu odată, de repetate ori. Ne-au primit de fiecare dată, ne-au prezentat copiilor lor și nu s-au supărat de întrebările curioase pe care li le-am adresat. Poate uneori au folosit ultima lingură de cafea să ne primească bine și nu, stați liniștiți – nu ne-au cerut niciodată nici bani, nici bunuri. Am plecat mereu „întregi” și ne-am mai și întors în comunitatea segregată din România unde trăiesc aproape 4000 de romi. Nu s-a adeverit avertizarea unei doamne profesoare românce care avea responsabilitatea și era plătită să lucreze în comunitate, dar nu mai intrase acolo de nu-și mai aducea aminte: „Ăștia nu or să te ajute cu nimic dacă nu le dai bani”. Și am rămas prieteni și cu acești oameni, romi care ne-au primit în casele lor și ne-au oferit tot ce aveau fără să ceară nimic în schimb. Deși acum nu mai lucrez la organizația daneză care încerca să le ofere un minim de ajutor celor care locuiesc pe stradă, ținem legătura. Ne sunăm să auzim dacă suntem bine, mai ales pe pandemie, și sunt bucuroasă când ne intersectăm pe străzile din Copenhaga – ei au bicicletele pline de saci cu sticle goale pe care urmează să le ducă la aparat de unde primesc maxim um câteva sute de coroane care apoi iau ruta România prin Western Union. Mă întreabă: „Ești bine, sora mea, ai de muncă, nu te-am mai văzut la social?”

Mă simt bine că cineva mă întreabă cum sunt și deși asta mă bucură, nu pot să nu mă gândesc cât de greu trebuie să fie să înfrunți respingerea și discriminarea zi de zi. Când am văzut-o pe Sandra în duminică Paștelui numai Simonae mi-a zis, ceea ce reprezintă un alint în limba romani. Am stat cu ea și am vorbit, a sunat rudele acasă, mi-a povestit cum e cu virusul și cu diabetul ei, unde doarme, cum se protejează. Mi-a zis: „vii oricând la noi, doar mă suni și îmi spui, sunt pe drum’”. În consecință, îmi e rușine când văd reversul din partea românilor, când citesc știrile și când văd că românii nu au reușit să învețe din trecut. Nu știu de unde am început eu să învăț și să mă schimb, fiindcă clar am crescut cu stereotipuri și prejudecăți. Nu știu dacă a fost frate-miu care a avut un rom că cel mai bun prieten în copilărie, dacă a fost tată care se înțelegea bine și se respectă cu toată lumea sau mama care m-a corectat când, copil fiind, am scos pe gură ceva despre „țigănie” și atunci a fost ultima dată când am folosit cuvântul asta încărcat istoric. Poate au fost Geo și Crisa, care m-au adus la lâ CRISS și aici viață mi s-a schimbat. Cu siguranță, a fost Români CRISS. Locul unde am cunoscut toți acești prieteni de care vorbesc acum, unde 80% sau mai mult dintre colegi erau romi și unde m-am simțit că într-o a două familie. Aș vrea că pentru toată lumea să existe un CRISS, dar da, puțini suntem așa norocoși... La CRISS am cunoscut-o pe Magda, una dintre cele mai bune și frumoase prietene pe care am să le am vreodată. Fosta directoare a organizației rome Romani CRISS și actuală directoare de programe la Harvard, Magda a vorbit recent la Radio România Internațional. Ce frumos și calm explică cu răbdare despre istoria romilor în România, despre sclavie, despre Holocaust, despre studiile ei în România și la Harvard, despre cum informația asta lipsește din manuale, din școli, dar despre cât e de important să cunoaștem lucrurile astea. Magda îndeamnă la curaj, curaj să recunoaștem trecutul și să mergem mai departe, să adoptăm acele mecanisme care să ne ajute să mergem mai departe: recunoașterea greșelilor, reparații, educație de calitate și educație antirasista. Ce fain ar fi, mă gândesc. După ce termin de ascultat îmi rămâne în minte cuvântul curaj și mă întreb de ce trebuie cineva să fie curajos să vorbească despre lucrurile astea când vine vorba de romi sau despre încălcările drepturilor și injustitiile față de afro-americani, despre cum au fost populațiile indigene opresate și abuzate de-a lungul anilor?

În România am scăpat și de „referendumul familiei”, la limita, dar a fost o victorie. Dar când vrem să vorbim despre romi ne costă, nu e funky, nu e la modă... „iar despre ăștia?” Ochi dați peste cap și un participant la conferință care a avut transport decontat și prânz acoperit că să învețe despre discriminare și incluziune socială, care și-a luat o diplomă și care vine la ține, pentru că eșți clar ne-roma și parte din organizare, să-ți zică că prea multă atenție li se dau comunităților ăstora care nu vor să-și trimită copiii la școală și care preferă să doarmă nemancati, fiindcă nu le place la muncă. Ani de zile, după multe astfel de întâlniri unde am explicat că nu vreau să aud placă cu integrarea și după ce am ajuns să mă șâ a două oară dacă să mai explic unde lucrez și cu ce mă ocup sau să evit să fiu compătimită de cunoscuți că „nu o să reușeșți să-i schimbi”, m-au făcut să obosesc. Dar am realizat că nu, nu trebuie să ne oprim noi din a discuta despre lucrurile acestea importante. Realizez că acestor oameni le lipsește curajul să vorbească cu demnitate despre cei pe care au fost învățați să îi respingă și uneori să îi urăscă. Le lipsesc empatia, cunoșțînțele, disponibilitatea și curajul. E incomod acest subiect și nu vrem să fim deranjați, și când sunt membri ai comunităților rome dați că exemple pozitive e mai simplu să îi catalogăm că „excepțîi”. „Dar tu nu eșți că aia, tu nu eșți tigancă”.

Pandemia COVID-19 ne-a arătat din nou față urâtă a lucrurilor, profunzimea ideologiei rasiste anti-romi în societatea românească. Dar ne arată și că a venit vremea să dăm dovadă de curaj, să spunem lucrurilor pe nume și să ne eliberăm de cele mai rele stereotipuri și prejudecăți, de glumele rasiste, de îndemnurile la ura. Am întârziat deja destul...

  • Magda Matache scrie: „COVID-19 furnizează lumii o oportunitate de a recunoaște natură comună a umanitățîi și interdependenței în care trăim”.
  • Ioanida Costache scrie: „Alături de frica față de răspândirea globală a COVID-19 stă eșecul societății româneșți de a ține la distanță rasismul împotriva romilor.”
  • Marian Mandache scrie: „Problema reală o constituie tendința rasistă a unora dintre majoritari de a generaliza și etniciza aceste comportamente individuale ale unor persoane de etnie roma.”

Mulți alții că ei scriu – sunt romi și au curajul să spună „stop” acestor abuzuri de putere și acestui val de ura care afectează comunități întregi, le portretizează negativ, le criminalizeaza și le țin sub pragul sărăciei. Dar românii trebuie să spună și ei „stop”! Nu etnia determina dacă eșți bun sau rău, dacă eșți criminal sau nu și nimeni nu alege să trăiască în sărăcie extremă dacă are alte posibilități. Discriminarea este o trauma, afectează accesul la servicii, implicit starea de sănătate și accesul la educație. Discriminarea este ceva cu care ne-romii din România se confruntă doar când merg în străinătate și și atunci dau vina tot pe romi. Și nici atunci discriminarea nu are în spate o istorie injustă de sute de ani că în cazul romilor și nici nu este bazată în rasism și într-o ideologie rasistă - bariere mult mai greu de depășit.

Cum ne-am simți noi românii albi și cu privilegiile implicite dacă am fi zi de zi excluși și prezentați în mod negativ peste tot în lume? Ne-am oprit să ne gândim la asta? Ne-am oprit să ne gândim că nimic nu justifică ura? Nimic nu justifică ura față de un grup de oameni, față de o minoritate și instigarea la abuzuri față de aceștia! Sunt întrebări și idei pe care trebuie să ni le asumăm, la care trebuie să încercăm să avem curajul cel puțin să reflectăm!

Eu știu că ai mei m-au învățat să nu judec oamenii după clasa socială, după religie, culoarea pielii. M-au învățat să nu urăsc. Nu o să mint, nu au fost cei mai fericiți când am mers atât de departe și am avut un iubit rom. Cu toții suntem oameni și avem limite de înțelegere, de a acționa. Dar atâta timp cât ne provocăm pe noi înșine și pe cei din jurul nostru, atâta timp cât reușim să avem curaj să abordăm și să îndreptăm nedreptățile care ne-au fost lăsate că moștenire, putem merge mai departe, împreună și fără ura. Și ar fi cazul să începem, fiindcă e destul de târziu și rușinos! E timpul să devenim anti-rasișți!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • https://stirileprotv.ro/stiri/international/atac-armat-la-un-mall-din-sua-un-baietel-de-8-ani-a-fost-ucis.html

    This is what I was talking about in a previous post.

    Nici măcar nu e vorba de Brooklin, Bronx sau Manhattan.

    E Alabama.

    Civilizația americană?

    PLASTIC.
    CHINEZĂRIE.
    COUNTERFEIT.

    Multe țipete și țopăială menite să distragă atenția omului de rând înrolat intr-un lagăr de muncă infernal.

    - 5 AM, deșteptarea
    - Mâncat repede, urcat in marină pentru 2 ore
    - Ajuns la muncă, cafea, un pic de bârfă și ... dă-i tată! Ai un credit de achitat pe 25 de ani. SUBPRIME.
    - Se mai scurge o zi din viață în ritm robotic.
    - Ora 17. Back to home. Two hours drive.
    - Posturi de radio ascultate în mașină.
    - Reclame, deci vânzări.
    - Acasă.
    - Omletă cu șuncă.
    - Berea imediat. Ușa frigiderului scârțâie des.
    - Un NBA
    - Un NFL
    - Pe canapea.
    - Ochii cad în gură de oboseală.
    - Sticla goală alunecă pe podea.

    Diminetă nu își amintește cum a ajuns în pat.

    IS THIS THE LIFE YOU REALLY WANT?!

    Roger Waters de pe ultimul album.

    La Kogălniceanu, la Deveselu și în Irak Statele Unite și trimit animalele.

    Nu am nicio reținere să-i descriu astfel.

    Sunt obișnuiți să trăiască bine cu burta plină să se uite la baschet și fotbal american și la filme să joace tenis de masă și să primească pe tavă adolescente răpite de clanurile interlopilor locali.

    Cu excepția momentelor în care uneori mai mor, acești băieți trăiesc într-o prelungită vacanță alături de bărbați.

    Și pe alocuri de femei colege.

    Acești băieți nu problematizează, nu cad pe gânduri și, ceea ce este mai rău, nu au emoții și sentimente umane.

    Ce să mai zic de credință.

    Când este nevoie îți dau jos de pe umeri capul și apoi își desfac o cutie de bere ca și când ar fi făcut curat prin grădină.

    Acesta este exportul de civilizație din America?

    Mă transformă pe mine acest text într-un antiamerican gratuit?

    Zic să avem grijă ce ne dorim.

    Pentru că uneori din nefericire s-ar putea chiar să se și împlinească.
    • Like 0
  • Povesti,povesti,povesti. Unele exagerate altele neadevarate.Adevarat e că acei foști țigani,acum sunt romi.Bine,sunt romi dar cu comportament de TIGAN. Romul tot tigan rămâne! Că sunt câteva (puține) exemple de foști tigani care au devenit și chiar dovedit că NU mai au comportamentul inaintasilor e MINUNAT, dar sunt f.putini.Acestor oameni le e și lor RUSINE de marea masă de romi cu comportament de țigani.In 30 ani ce s-au realizat in educarea lor? S-au investit miliarde pt. educarea țiganilor și degeaba. Și-au schimbat doar numele dar ROMUL tot TIGAN a rămas!
    • Like 1
  • Despre tulburarea rasială din America.

    America este bântuită de fantomele băștinașilor omorâți de Cristofor Columb. În numele cui?

    În numele creștinismului, în numele Mântuitorului Hristos.

    Cu alte cuvinte Cristofor Columb a făcut un bad advertising Mântuitorului Hristos, creștinismului în general.

    Nu cred că băștinașii măcelăriți de cuceritori precum Cristofor Columb pe toate continentele mai au deschiderea de a se uita cu interes către creștinism.

    Iar vinovat este unul ca Cristofor Columb și nu creștinismul pentru această stare de lucruri.

    Apoi tot de bunăvoie americanii, cu deosebire cei din sud, au practicat sclavagismul. Din nou sunt bântuiți de data aceasta de fantomele celor care au adormit din viața aceasta având statut de sclavi.

    După aceea albilor li s-a tras o linie pe pământ ca și linie de start și li s-a spus: “care aleargă mai departe și se bate cu cei din jurul lui obține cât mai mult teren și acela va fi terenul lui”.

    Filmele Western cam despre asta vorbesc. Gura păcătosului adevăr grăiește.
    Sau filmul acela cu Daniel Day Lewis, There will be blood.

    Bine dar aceasta nu este civilizație. Aceasta este sălbăticie curată.

    Sălbăticie organizată dacă pot să fac această contradicție în termeni.

    Ce este civilizat în procesul de naștere a presupusei națiuni americane?

    Nimic

    Poezii, picturi, dansuri și straie populare au toate țările de pe planetă.

    Dar aceste lucruri nu presupun dragoste și salvarea sufletului omului.
    Sunt derivate și adiacente.
    Esența constă în altceva.

    Apoi statul mai modern american dorind să arunce cu pământ peste focul mocnit al sclavagismului, a creat discriminare pozitivă.

    Le-a oferit cetățenilor negri mai multe avantaje decât cetățenilor albi.

    Iar cetățenii negri au devenit ceea ce se găsește acum prin Brooklyn, Bronx, Manhattan.

    Și prin replicile acestor localități de pe întinsul Americii.

    A fost o perioadă în care, dacă la un interviu de job mergeau 10 persoane dintre care două erau negri, aceia primeau joburile cu precădere.
    Același lucru se întâmplă și în cazul homosexualilor.

    Există o frică în a respinge pe cineva negru la job ca să nu fii categorisit rasist.

    Și uite așa apărut categoria socială întreținută din ajutoare sociale în cartierele menționate mai sus.

    O populație violentă, aplecată către droguri, realmente periculoasă pentru polițiști care intrau seara la șase în tură.

    Acești polițiști știau că oricând poate apărea după un colț un negru drogat care să-i împuște.

    Așa că atunci când este vorba de viața ta nu prea mai încape discuția despre rasism.

    La ei totul se rezuma la asta: pistolul meu contra pistolului lui.

    Viața mea, sau viața lui.
    Restul e gargariseală.

    Atunci îmi pun întrebarea:

    America exportă civilizație?

    Ca să exporți ceva trebuie să deții acel ceva.

    Iar America nu deține civilizație.

    America deține un pachet de legi draconice care îi ține pe oameni să nu se măcelărească între ei.
    • Like 0
  • Este foarte convenabil sa-i invinovatesti pe ne-rromi de discriminare, in loc sa-i inveti pe rromi cum sa se poarte civilizat. Cuvantul "tiganie" are sens peiorativ numai datorita comportamentului necivilizat afisat de tigani pana acum - nu datorita culorii pielii sau formei nasului sau hainelor. Peste cativa ani se va inventa "rromie" sau un cuvant asemanator daca nu se vor civiliza intre timp.
    Solutia pentru a scapa etnia de "discriminare" este de a-i invata pe membrii ei comportamentul civilizat - nu de a le impune celorlalti acceptarea grosolaniei...
    • Like 3
  • "xenofobie sf [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 1899 / Pl: ~ii / E: xénophobie] 1-2 Ură față de străini sau față de tot ceea ce este străin. 3 Fenomen de patologie socială care se manifestă prin teamă și ostilitate față de tot ceea ce este străin."
    "RASÍSM s.n. Concepție social-politică antiștiințifică și reacționară care susține ideea nefondată a inegalității biologice și intelectuale a raselor, precum și caracterul determinant, în istorie, al particularităților rasiale ale oamenilor, al luptei dintre rase. [< fr. racisme, cf. rus. rasizm]."
    Desigur, mai trebuie definitia rasei. (Nu insist; o stiti si cred ca ati prins ideea.)
    In special a rasei albe. Multi o numesc indo-europeana. Nu intram in amanunte. Rromii sunt din India. (Recunoscuti oficial.) Prin urmare, nu avem o rasa diferita. Suntem din aceeasi rasa.
    Nu este rasism, chiar daca rromii sunt mai inchisi la culoare. Este xenofobie.
    O aplicatie speciala. (Intrebati-o pe Vantur Iulia... Nu trageti, se voia o gluma.)

    Articolul este bun, dar trebuie sa corecteze termenii. Este la moda sa injuram rasismul, dar nu e singura cauza a relelor. Si are multe forme colaterale, ce pot fi asimilate rasismului. Dar nu sunt, in fapt, rasism.

    Dar nu inteleg exact ce e cu drepturile alea, legiferate pentru albi? Sau rezervate, nu mai stiu exact citatul. Avem asa ceva? Unde? Cum?
    Nu e bine sa confundam istericalele unor neciopliti xenofobi (uneori provocati....), cu atitudinea oficiala a statului.

    In alta ordine de idei, a fost acuzata Diaspora, in general, nu doar rromii. Atacul la rromi a fost colateral. In Romania, Diaspora e atacata sistematic de PSD si aliati, pentru ca nu o pot controla si au pierdut o alegere -poate doua- din cauza lor. Si vor mai pierde. A nu face precizarea aceasta, devine dubios. Si discriminant pentru marea majoritate a diasporenilor nostri, care nu sunt rromi. De ce va interesati doar de rromi? Nu e frumos! Creati inegalitati... Dar nu este rasism. Este prostie corect politica. Nu prea este inghitita corectitudinea politica pe aici. Din cauza exagerarilor si greselilor evidente, pe care nu vrea sa le corecteze. Chiar daca provoaca alte inechitati. Ba vin cu teoria ca e firesc sa existe noi inechitati, impotriva majoritatii. (Tacaniti?)
    • Like 3
  • Care-s privilegiile implicite pe care le au (doar) romanii albi?
    • Like 5
  • Ion check icon
    Trebuie sa fim cat se poate de intoleranti cu cei ce nu inteleg ca trebuie sa adopte cultura tarii in care traiesc si adopta sau pastreaza asa zise "traditii" care intra in conflict cu majoritatea, inclusiv cu majoritatea romanilor de etnie rroma sau a romanilor si atat. Tot respectu pentru vecinii si prietenii mei, de etnie rroma, nu putini, care au inteles sa se integreze complet! Zero respect pentru cei "traditionali", ai cu fuste multe!
    • Like 1
  • Oameni ai strazii nu exista in europa de vest , numa daca vrei sa fii om al strazi. Toate au sistem social foarte puternic , de care profita la max tuciureii tai dragi. Nu ii super sistemul dar nu mori de foame pe strada. Iti ofera minimul social : o locuinta , bani de mancare . De acolo ii treaba ta. Imi vb ea de danemarca care chiar ca ii o tara socialista. Si apropo suntem vazuti prost in EU , tocmai din cauza tuciuriilor veseli. Mergi u in cartierele de negrii romani sa vezi daca vei fi discriminata. O bata in cap se pune ca discriminare sau nu? Si nu iti fa griji ca romii aproape nu mai sunt minoritate. Si nu ii ura ii realitate. Cauta cifre si vezi. Analfabetism , delicventa , etc sa vezi daca ii discriminare sau realitate. Si multi din romani au prieteni romi(eu am niste prieteni tigani de treaba , muncitori , familisti), dar asta nu sterge faotul ca vedem realitatea. Acum asa ii moda cu rasismul? Eu cred ca ai prea mult timp liber si stao prea mult la net si la televizor. Mai pleaca din Copenhaga si dute prin Giulesti , Tei , etc. Iti face bine aerul curat
    • Like 5
  • Quote:
    "Cum ne-am simți noi românii albi și cu privilegiile implicite dacă am fi zi de zi excluși și prezentați în mod negativ peste tot în lume?"


    Nu este nevoie să mergem în mediile din afara țării ca să descoperim că suntem criticați pe nedrept și defăimați și discreditați. Este suficient să urmărim atitudinile următoarelor vehicule de media din România:

    Protv,
    trustul Digi,
    hotnews,
    G4 media,
    playtech,
    Vice

    Aceste vehicule găsesc tot felul de subiecte mizerabile la adresa românului de rând. Ultimul subiect a fost cel de la Protv în care arunca cu rahat în români cum că nu cumpără suficient săpun.

    Cu alte cuvinte Protv i-a făcut pe români niște nespălați. Dar ce nu știe Protv este că românii nu cumpără săpun pentru că cumpără șampon și gel de duș și alte substanțe mai eficiente decât săpunul.

    Celelalte vehicule media cum ar fi Vice spun despre românii ortodocși că sunt niște “pupători de mortăciuni” și idioți.

    Jignind la vrac o întreagă populație.
    Fără analize, fără nimic.

    Ești ortodox? Ești idiot.
    Asta spune publicația Vice.

    În condițiile în care coronavirusul se conturează a fi din ce în ce mai mult o minciună mondială, aceste trusturi de media i-au demonizat pe românii care s-au apropiat unii de ceilalți la biserici.

    Vreți să știți sorgintea acestor trusturi de media?

    Follow the money! follow the money!

    Celebra replică din afacerea Watergate cu Dustin Hoffmann și Robert Redford.

    Protv a fost născut și întreținut cu banii evreului Ronald Lauder.

    Trustul Digi a fost denumit SRI TV.

    Playtech are o adresă într-un apartament de bloc și nimeni nu știe cine sunt cei din spatele lui.

    De la Hotnews au plecat Dan Tapalagă și colegul lui și au creat G4 Media.

    Este suficient să băgați în bara de căutare din Google “Dan Tapalagă agent acoperit” sau “ofițer acoperit” și veți primi un noian de informații legate de această stare a acestui presupus jurnalist.

    Publicația online Vice este o franciză a celor de afară. Care cu siguranță nu au o mare dragoste pentru noi.

    Așa că, suntem majoritari în statistici, aici în țara noastră, dar minoritari în imagine.

    Aproape că încep să mă simt ca negrii din America.

    Yo maaan!!!
    • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    "Cum ne-am simți noi românii albi și cu privilegiile implicite dacă am fi zi de zi excluși și prezentați în mod negativ peste tot în lume?" Dar se întâmplă deja. Tot datorită în mare parte rromilor care au ciordit cât au putut și care bineînțeles au pașaport românesc. Rrom, român, Roma, ce mare diferență? Spaima Franței, ciorditori de prin magazine și nu numai, trimiși pachet în România iar după vreo 3 luni, înapoi. Și de la capăt. Noroc că sunt destui români care-si văd de treabă.
    Mă bucur să aud că sunt și astfel de țigani dar...cu câteva floricele nu se face primăvară.

    Faceți ceva cu diacriticile alea, că nu se mai înțelege rrom de român ori roman...Știu, e un text lung, însă trebuie să se prezinte cititorilor intr-o formă inteligibilă...
    • Like 5


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult