Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Răspuns pentru mine cea din tinerețe: până la urmă, la 44 de ani nu sunt „o babă”

Ana-Maria Masoud

Anul ăsta am împlinit 44 de ani. Aș putea spune că sunt la mijlocul vieții, sau chiar în a doua parte a ei, cel mai probabil.

Unii ar zice că sunt încă tânără, alții cred că mă consideră o babă, și dacă mă gândesc bine și eu la 20 îi consideram moși și babe pe toți cei cu vârsta mai mare de 40 de ani.

Am găsit niște pagini pe care le-am scris fix acum 16 ani, pe la începutul lui 2006, când aveam 27 de ani și cu certitudine atunci puteam fi considerată tânără. Sunt multe pagini, vreo 28, și țin minte că atunci când le-am scris nu mă simțeam prea grozav, însă scrisul m-a ajutat să trec peste sensibilitățile mele. Din 2006 până în 2020 nu prea am mai scris nimic, poate două-trei pagini, sporadic, iar în 2020 m-am apucat de scris tot într-un moment în care nu mă simțeam prea bine.

Că scrisul e terapeutic se știe, însă cred că un al doilea beneficiu al lui este că îți oferă o fereastră spre trecut.

Recitind acele pagini, mi-am dat seama că încă simt, încă vreau, încă visez și încă n-am murit și fix aceleași trăiri le aveam și acum 16 ani. Pare că nu m-am schimbat prea mult, deși e clar că nivelul meu de cinism a crescut odată cu vârsta. La fel și scepticismul și pragmatismul. Totuși încă mă simt vie. 

Nu același lucru l-aș putea spune despre mulți alți oameni trecuți de 40 de ani care mă înconjoară. Pare că această vârstă aduce cu ea o blazare, un sictir, o lipsă de motivație și o lipsă de chef de viață, în unele cazuri. Mai sunt și cazurile tinerilor (de ambele sexe) de 40+ care se pozează în prosop pe Insta și Facebook, dar cred că ăștia sunt o minoritate.

Că este o vârstă critică da, e clar că este vârsta la care nu ești nici tânăr, dar nici bătrân, că este vârsta la care nu-ți mai place să te duci în cluburi și să agăți fete sau băieți (asta dacă nu faci parte din categoria celor care se pozează în prosop), dar nici la Moaștele Sfintei Parascheva sau la pomeni nu te vezi și asta e foarte clar.

Totuși de ce să te blazezi? Până la urmă mai ai vreo 30, 40 de ani, în cel mai bun caz, de petrecut pe planeta Pământ. Să-i petreci blazat, plictisit, arțăgos, nefericit, nemulțumit că nu mai ai pielea la fel de întinsă ca la 20 de ani nu e prea distractiv și nici prea productiv.

Așa că vă îndemn, pe toți tinerii de 40+, cu prosop sau fără, să vă bucurați de viață, că doar una aveți, cu bune și cu rele!

Aici o poză din 2006, fix din perioada în care am scris cele 28 de pagini:

Și una de anul ăsta, cu mai multe riduri, mai mulți ani, doi copii care se strâmbă, însă cu aceeași freză :)


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult