Războaiele din Ucraina și Gaza, tensiunile diplomatice între SUA şi China, criza economică şi schimbările climatice, pe agenda Forumului Economic care începe azi la Davos

Foto: Lian Yi / Xinhua News / Profimedia

Azi începe reuniunea din acest an a World Economic Forum, în celebra stațiunea elvețiană de schi Davos, iar până vineri liderii globali din mai multe domenii vor dezbate și vor purta discuții despre războaiele din Gaza şi Ucraina, tensiunile diplomatice între SUA şi China cu privire la Taiwan, atacurile din Marea Roşie, revoluţia provocată de inteligenţa artificială, criza economică şi schimbările climatice.

Pe lângă sutele de directori economici de companii, lideri ai celor mai importante organizații internaționale, reprezentanți ai tinerilor, antreprenori sociali și lideri ai societății civile, peste 60 de şefi de stat sau de guvern sunt așteptați la Davos 2024. Printre aceștia se numără prim-ministrul chinez Li Qiang, noul preşedinte al Argentinei, Javier Milei, secretarul de stat american Antony Blinken, însoţit de consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, precum și preşedintele israelian Isaac Herzog şi prim-miniştrii din Liban, Qatar și Iordania.

Totodată, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a adresat în trecut liderilor doar prin mesaj video, este prezent personal anul acesta în Alpii Elvețieni. Liderul de la Kiev a participat deja, duminică, la o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate naţională din mai multe ţări. Preşedintele francez Emmanuel Macron va susţine și el un discurs despre „rolul Franţei în Europa”, potrivit organizatorilor.

În contextul în care ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai fracturată și mai polarizată, summitul Forumului Economic Mondial din acest an va analiza modalitățile de reconstruire și consolidare a încrederii între părțile interesate la nivel mondial.

-Tema din acest an este „Reconstruirea încrederii” și pare a fi o continuare a temei din 2022 „Lucrând împreună, restabilind încrederea”, atunci când cea mai mare parte a lumii era încă afectată de tulpina Omicron.

Ce presupune mai exact reconstruirea încrederii? Potrivit președintelui Forumului Economic Mondial, Borge Brende, „reuniunea de la Davos oferă structura pentru dezvoltarea cercetării, a alianțelor și a cadrelor care promovează cooperarea orientată spre misiune pe tot parcursul anului”.

În acest an, tema este împărțită, în esență, în patru categorii:

◾ Realizarea securității și cooperării într-o lume fracturată

◾ Crearea de creștere economică și de locuri de muncă pentru o nouă eră

◾ Inteligența artificială ca forță motrice pentru economie și societate

◾ O strategie pe termen lung pentru climă, natură și energie

 În afară de aceasta, reuniunea de la Davos va încerca să restabilească principiile fundamentale ale coerenței, transparenței și responsabilității în rândul liderilor mondiali. Acest lucru se înscrie într-o campanie de „întoarcere la origini”, prin care organizatorii speră să îmbunătățească conversațiile dintre liderii mondiali din mediul de afaceri, guvern și societatea civilă pentru a le permite să lucreze împreună pentru a profita la maximum de progresele tehnice din industrie, știință și societate. Vestea proastă e că Tom Cruise nu e pe lista de participanți din acest an.

 Realizarea securității și a cooperării într-o lume fracturată

Acesta este, potențial, unul dintre cele mai importante puncte de pe ordinea de zi din acest an, în special pentru că mută atenția către războiul dintre Rusia și Ucraina și cel dintre Israel și Hamas. Acest lucru înseamnă că cooperarea globală în vederea identificării, prevenirii și gestionării acestor riscuri de conflict a devenit cu atât mai importantă în ultimele luni.

Discuția include, de asemenea, identificarea și abordarea eficientă a surselor perturbatoare de fragmentare, într-un mod avantajos pentru toate părțile interesate relevante. În unele cazuri, acest lucru va însemna, de asemenea, că soluțiile temporare, cum ar fi desfășurarea de forțe de către SUA în alte părți ale lumii pentru a menține securitatea, vor trebui să fie reexaminate în favoarea unor soluții pe termen mai lung și permanente.

S-ar putea discuta, de asemenea, despre un schimb de date mai transparent între țări pentru a identifica și limita riscurile, în special la frontierele internaționale. Ar putea fi stabilite o serie de noi alianțe și acorduri, în special atunci când vine vorba de contracararea influențelor crescânde ale unor națiuni precum China în regiuni precum Asia de Sud-Est.

Crearea de creștere economică și de locuri de muncă pentru o nouă eră

Deși unele țări, de exemplu SUA și Regatul Unit, au un nivel relativ scăzut al șomajului în acest moment, alte câteva țări, printre care Grecia, Columbia, Spania, Chile, Grecia și Turcia, se confruntă în continuare cu niveluri ridicate ale șomajului.

O mare parte a lumii se confruntă, de asemenea, cu o încetinire a creșterii economice, deoarece efectele continue ale pandemiei au dus la reducerea capacității mai multor întreprinderi, iar guvernele au fost nevoite să redirecționeze fonduri către măsuri de stimulare și sprijin.

Ca atare, reuniunea WEF din 2024 se va concentra pe modul în care guvernele și companiile pot conlucra pentru a crea o strategie mai centrată pe oameni atunci când vine vorba de a face loc pentru noi locuri de muncă și creștere economică în următorii ani.

De asemenea, este posibil ca acest lucru să prevină „exodul inutil al creierelor” din țări precum Turcia și părți ale Asiei, unde lipsa de oportunități sporește concurența pentru mai puține locuri de muncă. Acest lucru este, de asemenea, foarte relevant pentru China, care a înregistrat un nivel ridicat de șomaj în rândul tinerilor în ultimele luni.

Ce-i drept, încetinirea creşterii economice şi persistenta criză provocată de scumpirea costului vieţii şi de majorarea dobânzilor îi afectează grav pe oameni în întreaga lume. Banca Mondială a avertizat recent că economia globală e pe cale să înregistreze la capătul celui de-al doilea semestru al anului în curs cel mai slab rezultat din ultimii 30 de ani. În vreme ce teama de o recesiune a mai dat înapoi graţie creşterii robuste din SUA, există temeri că tensiunile geopolitice în creştere ar putea anula această revenire.

O altă temă pe ordinea de zi va fi nivelul colosal la care au ajuns datoriile unor state în curs de dezvoltare, multe din ele din Africa. Acestea au fost silite să contracteze în anii recenţi noi împrumuturi pentru a face faţă unor crize multiple, între care pandemia de coronavirus, scumpirea energiei şi schimbările climatice.

Astăzi mai bine de 3,3 miliarde de oameni trăiesc în ţări care cheltuie mai mult pe plata datoriilor decât pe sănătate sau educaţie, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite. Numeroase ţări în curs de dezvoltare constată că bugetele lor sunt dezechilibrate pe fundalul scumpirii alimentelor, energiei şi a creditelor. Starea economiei şi criza datoriilor vor figura în fruntea agendei liderilor africani, care sunt aşteptaţi în număr mare la Davos, inclusiv preşedintele Nigeriei, Bola Ahmed Tinubu, şi omologul său din Kenia, William Ruto.

 Inteligența artificială ca forță motrice pentru economie și societate

Potrivit firmei de consultanță în management la nivel mondial, McKinsey, industria 4.0 - numită și a patra revoluție industrială sau 4IR - este următoarea fază a digitalizării sectorului de producție, determinată de tendințe disruptive, inclusiv de creșterea numărului de date și a conectivității, de analize, de interacțiunea om-mașină și de îmbunătățiri în domeniul roboticii.

Se așteaptă ca reuniunea Davos din acest an să se concentreze pe modul în care companiile și guvernele pot utiliza tehnologia și instrumentele bazate pe inteligența artificială pentru a îmbunătăți eficiența, a reduce costurile, a îmbunătăți lanțurile de aprovizionare, a prezice mai bine dezastrele naturale și a spori transparența și cooperarea între țări.

Deși inteligența artificială a fost salutată ca fiind una dintre cele mai transformatoare tendințe tehnologice din ultimii ani, mai mulți lideri din domeniul tehnologiei, printre care Elon Musk și Bill Gates, au avertizat, de asemenea, cu privire la riscurile sale.

În acest an, WEF nu se va concentra doar pe elemente precum peisajul de reglementare pentru inteligența artificială și modul în care aceasta poate colabora cu alte tehnologii emergente, ci va analiza și modul în care se poate face ca inteligența artificială să fie sigură și eficientă pentru ca oamenii și companiile să o folosească.

Printre acestea se numără o mai mare reprimare a utilizării imaginilor false generate de inteligența artificială, utilizate în cadrul site-urilor care vizează pornografia și conflictele globale, precum și manipularea economică și socială. Aceasta va fi o strategie-cheie pentru reconstruirea încrederii într-o lume din ce în ce mai fracturată, în care neîncrederea politică și mediatică este în creștere, spun organizatorii Davos 2024.

Acest lucru înseamnă că atât țările, cât și corporațiile și persoanele fizice trebuie să se angajeze în favoarea adevărului și a transparenței și să conștientizeze importanța raportării unor cifre economice și sociale exacte, precum și a progresului conflictului.

Cu toate acestea, acest lucru trebuie să includă, de asemenea, utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii într-un mod sigur și productiv pentru toți, reducând astfel amenințările la adresa securității cibernetice, precum și efectele negative ale tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. La Davos 2024 se va prezenta, totodată, Alianța pentru guvernanța AI, o inițiativă a mai multor părți interesate, axată pe promovarea utilizării responsabile, transparente și incluzive a inteligenței artificiale.

Studiul anual de risc publicat miercuri de WEF pleasează dezinformarea prin intermediul AI în fruntea listei marilor ameninţări în următorii doi ani. În studiu se avertizează că „legătura între informaţiile falsificate şi neliniştile sociale va ajunge în prim-plan” anul acesta, când în economii majore cum ar fi SUA, UE sau India vor avea loc alegeri.

O strategie pe termen lung pentru climă, natură și energie

În prezent, potrivit Climate Action Tracker, o serie de țări sunt încă îngrijorător în urmă în eforturile lor de a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris, care presupune „limitarea creșterii temperaturii medii globale la maxim 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”.

Experții climatici subliniază cinci categorii legate de acest obiectiv: Critic insuficient, foarte insuficient, insuficient, aproape suficient și compatibil cu obiectivul de 1,5 grade Celsius. Majoritatea țărilor se încadrează în prezent în categoriile Critic insuficient, foarte insuficient sau insuficient, dar, în prezent, nicio țară nu a reușit să obțină distincția de a atinge obiectivul compatibil cu 1,5 grade Celsius din Acordul de la Paris.

Summitul din acest an va analiza crearea și îmbunătățirea metodelor durabile pe termen lung pentru ca lumea să se apropie cu un pas mai departe spre neutralitate climatică până în 2050, având în același timp acces la resurse accesibile, incluzive și sigure, cum ar fi apa, energia și alimentele.

La Davos 2024 se va analiza, de asemenea, reducerea rupturii și resentimentelor dintre Nordul Global, alcătuit în mare parte din țări dezvoltate, și Sudul Global, care cuprinde țări în curs de dezvoltare. Acest lucru se datorează faptului că acestea din urmă suferă adesea consecințe mai mari ale schimbărilor climatice din cauza opțiunilor de energie și a consumului din Nordul Global.

Ok. Și pentru cine am scris toate astea? Pentru oameni, dar și pentru generația Z. Chiar dacă mulți îi subestimează, tinerii occidentali cred, în medie, că Forumul Economic Mondial are capacitatea de a aduce schimbări pozitive la nivel global, vă puteți aștepta să primiți un răspuns pesimist sau chiar să vă rotiți ochii.

Iar acest lucru se observă datorită unui sondaj realizat de Salesforce în parteneriat cu YouGov, prin care au fost intervievați peste 6.000 de persoane din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și Elveția.

Evenimentul a fost mult timp criticat ca fiind puțin mai mult decât o escapadă de iarnă pentru cei super-bogați și puternici. S-a vorbit ani la rând despre opulentă și, în cele din urmă, ineficientă. Cu toate acestea, potrivit sondajului citat de Politico, majoritatea respondenților (adică puțin peste 54%) sunt optimiști în ceea ce privește faptul că greii din politica mondială și mediul de afaceri global au puterea de a genera soluții bune la Davos.

Iar dintre toți cei intervievați, reprezentanții Generației Z sunt cei mai entuziaști, peste 60% dintre ei sperând în capacitatea liderilor de la summit de a-și folosi influența pentru a face lumea mai bună.

Dar, deși 83% dintre tineri au auzit cel puțin de summit, cei mai mulți nu au habar de obiectivele acestuia, iar trei sferturi dintre ei nu cred că participanții sunt deschiși la ceea ce se discută în spatele ușilor închise.

Peter Varnum, care a lucrat pentru WEF, conducând proiecte globale de sănătate mintală și care acum asigură secretariatul Davos Alzheimer's Collaborative, rezumă puterea acestei reuniuni într-o singură frază: „Davos nu este o conferință axată în mod tradițional pe sănătate, dar este o conferință care se concentrează pe putere. Deci, acei oameni care au putere și care sunt interesați de un subiect precum sănătatea creierului pot fi adunați în același loc, iar noi putem fi cei care îi convocăm pentru a avea o conversație”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp