Direcția Națională Anticorupție a reacționat luni după decizia Curții Constituționale a României privind anchetarea de către instituție a miniștrilor implicați în elaborarea Ordonanței de urgență 13, de modificare a codurilor penale. DNA subliniază că legea a fost respectată în ceea ce privește ancheta în dosarul ordonanței amintite.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a criticat duminică seara ancheta DNA privind oportunitatea şi constituţionalitatea OUG 13, considerând că CCR a demonstrat că Direcţia şi-a depăşit atribuţiile. Tudorel Toader a cerut voalat duminică demisia procurorului șef al DNA și a procurorului general al României, dar luni a revenit cu precizări și a spus că va cere o analiză a activității celor doi.
În comunicatul de luni, DNA face referire la o decizie a ICCJ nr 529 din iunie 2014 și precizează că legea îi dă dreptul să investigheze modul în care guvernul a elaborat ordonanta 13. Decizia din iunie 2014 a Înaltei Curți a fost pronunțată de instanța supremă atunci când a anulat o dispoziție de neîncepere a urmăririi penale decise la acea vreme de Parchetul General în legătură cu o plângere depusă de o persoană fizică ce viza aspecte legate de un act al CCR publicat în Moniforul Oficial, mai exact celebra erată a CCR adoptată în cursul procedurilor de avizare a referendumului de demitere a președintelui din 2012, a explicat Digi24.
Prin acea decizie citată de DNA în apărarea modului în care s-a făcut ancheta în dosarul Ordonantei 13, instanța supremă a hotărât atunci că inclusiv acte publicate în Monitorul Oficial pot face obiectul unor anchete și a cerut atunci Parchetului General să refacă cercetările în legătură cu posibile nelegalități sesizate în legătură cu adoptarea respectivei erate publicate în Monitorul Oficiail. Astfel că acel dosar s-a întors la vremea respectivă la Parchetul General. Digi24 amintește că la acea vreme mai mulți membri al CCR de atunci, inclusiv actualul ministru al Justitiei, care era atunci judecător CCR, au fost audiați în calitate de martor. După finalizarea anchetei solicitată de ICCJ, procurorii au ajuns la aceeași concluzie și au clasat acuzațiile.
Comunicatul DNA:
„Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatele nr. 190/VIII/3 din 27 februarie 2017 și 126/VIII/3 din 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative,
pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut de amploarea dezbaterilor, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să prezinte aspecte referitoare la obiectul dosarului penal și măsurile dispuse:
1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044
Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial.
Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că:
„În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil.
În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.
Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.”
Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă.
2. Apariția unor decizii ale Curții Constituționale care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.
Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor.
În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituțională a constatat existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii constituționale, între:
- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Parlament - Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);
- Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).
3. Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Din ciclul "eu sunt procuror DNA, pot să anchetez ce vreau io, cum vreau io, că sunt ăl de mușcă din dușmani. Po' să fac ce dosar vrea mușchiu meu, dintr-o declarație și trei bârfe la telefon".
Similar cu praful în ochi aruncat de comisia SRI care după ce au analizat "intern" acțiunile lui Coldea, au hotărât că-i curat și parfumat. Apoi Coldea și-a dat demisia. Uite așa.
Ce se întâmplă acum cu DNA este rezultatul "demisiei" lui Coldea.
Și-a pierdut DNA creierul și se zbate ca o găină fără cap.
Cine crede că DNA-ul este cu adevărat o instituție se înșală. Toată lumea a vrut să creadă în DNA, inclusiv eu. Uite bă, intră în bandiți, uite bă, îi saltă din trafic, uite bă, le-a pus cătușele...
Ca dup-aia să se constate că dosarele sunt un mare fâs, iar unele pur și simplu ridicole. Da' e bune că vin de la SRI.
Ușor, ușor se vede că DNA constă într-o mână de indivizi mai mult sau mai puțin calificați, care de cele mai multe ori primesc "servite" de la SRI și în alte cazuri execută întocmai "indicățiile" și "ordenul pe unitate".
Cu lingura cu care au amestecat rahatul ne pun acum "păjitura" în farfurie.
Cine naiba mai mănâncă?
1. Sunt procurori. Sarcina lor este sa acuze si sa probeze de ce acuza. Nu ei baga la inchisoare. Judecatorii o fac, daca se dovedesc corecte acuzele.
2. Daca acuzele si dovezile sunt "masluite", dupa ce judecatorul achita, pot fi dati in judecata pentru abuz. Asta, daca PSD nu reuseste scoata abuzul din CP.