Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Rectorul Universității din București: Organizarea admiterii de către licee ar favoriza copii ai oamenilor politici, ai inspectorilor școlari sau ai șefilor de consilii județene care „au făcut, surpriză, seara, la meditații, subiecte asemănătoare cu cele de la examen”

Marian Preda

Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

O schimbare a sistemului de admitere la liceu, astfel încât 60% dintre locuri să fie ocupate pe baza admiterii organizate de licee, iar 40% pe baza Evaluării Naționale ar afecta puternic echitatea, pentru că nu ar fi asigurate șanse egale de acces la liceu pentru toți elevii, crede Marian Preda, rectorul Universității din București. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, profesorul Marian Preda a vorbit despre lobby-ul sistematic al meditatorilor și al directorilor de licee centenare pentru organizarea admiterii, sistem ce ar favoriza copii ai oamenilor politici, ai inspectorilor școlari sau ai șefilor de consilii județene care „au făcut, surpriză, seara, la meditații, subiecte asemănătoare cu cele de la examen”.

„Există un sistem național de admitere la liceu ce funcționează bine... Funcționarea aceasta, chiar dacă e criticabilă, cu siguranță asigură șanse egale de acces la liceu pentru toți elevii.  Dacă ne aducem aminte, admiterile la licee vechi pe vremuri se făceau în același timp și aveai o singură șansă. O singură bilă. Dacă picai primul sub linie, în București să zicem la Sava, la Lazăr, alt liceu foarte bun, apoi la următoarele 20-30 de licee se ocupau locurile, iar tu puteai să mergi doar la licee mult mai slabe, industriale, tehnologice.

Inițial s-a dorit ca 90 la sută din locuri să fie acordate pe baza unui examen organizat de liceu - aici este semnul de întrebare. S-a ajuns la 60 la sută din locuri și restul de 40 la sută alocate pe baza de examen unic național, cu subiecte unice și cu corectură în alte judete. 60 la sută - acordate pe baza examenelor organizate de fiecare liceu în parte. De aici încep discuțiile”, vede Marian Preda. Chiar dacă vor fi subiecte naționale pe fiecare disciplină în parte, profesorul universitar crede că metodologiile de corectare vor fi ușor de modificat și de amendat. „Problema mare e că la liceu vor avea control pe 60 la sută din locuri. Or directorii liceelor se știe foarte bine pe de o parte că sunt interesați de meditații pe care elevii să le facă. Și dacă liceul va controla în orice formă admiterea, atunci desigur părinții vor apela la profesorii din liceu care știu într-un fel sau altul în ce constă admiterea și eventual vor lua parte la corectură, stabilesc grilele”, spune rectorul Universității din București.

Pe de altă parte, inspectorii și inspectoratele care îi susțin pe directori sunt eminamente politice, spune el. „O să mi se spună – nu, vor fi concursuri pentru inspectori. Dar știm cu toții că inspectorii șefi și în general inspectorii se schimbă odată cu schimbările conducerilor politice de la consiliul județean”, a continuat profesorul Marian Preda

Ați spus că au fost făcute presiuni politice pentru a se ajunge la această variantă. Pe ce vă bazați? a fost întrebat de Claudiu Pândaru. Conducerile liceelor centenare, cele cele mai vechi din România, au cerut sistematic organizarea de admitere cel puțin parțial controlată de liceu, spune rectorul Universității din București.

Unul dintre motivele invocate de licee fiind această industrie a meditațiilor? „Da. Și din câte știu eu, una dintre explicații este: vrem să se dea examen și la alte din materii decât matematică și limba română, De exemplu intră la știință, să dea examen și la fizică, chimie, biologie. Și eu întreb: ok, dar de ce să nu fie și examenele la aceste materii organizate ca la celelalte, la nivel național și repartizarea la orice profil - de științe sociale sau de științe exacte sau de științe umaniste, de mate info, oricare - să fie făcută tot la nivel național și atunci să avem un acces echitabil pentru toți. Și șansa de a intra în cascadă: dacă nu a intrat la primul liceu, să existe șansa de a merge la următorul în ordine valorică și așa mai departe. Pentru că altfel îngrijorarea este legată de influențele politice asupra inspectorilor și asupra directorilor.

Oricine locuiește într-un județ, într-un oraș în care politicul este important știe cine îl pune pe inspector, știe cum sunt controlați directorii. Vor fi probabil mulți directori și multe situații în care lucrurile vor merge în regulă, dar ce facem când cineva o să fie suspectat că copilul șefului de la partid, de la județ sau chiar al inspectorului a intrat la un liceu pentru că, de exemplu, s-a corectat cu indulgență sau i s-au acceptat contestații. Ce o să spună? Chiar dacă nu sunt probleme reale, sunt doar suspiciuni, ele vor alimenta o neîncredere care nu este bună”, spune profesor Marian Preda.

Însă foarte grav este, susține rectorul Universității din București, că acei copii care vor pica imediat sub linie nu vor putea merge la următorul liceu în funcție de medie, „pentru că fiți sigur că se vor înțelege și vor da admiterea în aceeași zi sau cam în aceeași zi și atunci nu este echitabil deloc”. „A spus și președintele CNCD, au spus mai multe persoane că este afectată puternic echitatea”, vede Marian Preda. 

Ce înțelege un copil care face la meditații, cu o seară înainte de examenul de admitere la liceu, subiectele care se dau la examen și ce fel de adult va deveni acesta? a fost întrebat Marian Preda în emisiunea „În fața ta”. „Un adult care mai departe va reproduce acel comportament. Pentru că e foarte probabil să tacă, considerând că e în avantajul lui ca lucrurile să se întâmple așa, după aceea o să procedeze și el la fel”, a răspuns rectorul Universității din București. 

Ministrul educației, Ligia Deca, a prezentat la finalul lunii februarie proiectele legilor educației, potrivit cărora admiterea la liceu va putea fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, dacă liceul optează pentru această variantă. Prima generație care ar urma să dea acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Examenul de capacitate nu mai e relevant. Subiectele sunt prea simple pentru elevii buni. Până la nota 7 avem la Matematică grilă sau completări cu rezultat final favorizând copierea. Acest lucru a fost confirmat mai ales de elevii de la țară. Se pot da subiecte venite de la minister. dar cu rezolvări complete la Matematică, Fizică, Chimie, Română, Engleză, Biologie. Corectura poate fi făcută tot pe centre de corectură. Trebuie puși în evidență elevii buni prin subiecte ce ii pun în valoare. Chiar dacă numărul lor e mic.
    • Like 1
  • Bayard check icon
    Domnul rector este optimist cand spune ca o sa faca la meditatii subiecte asemanatoare... nu. O sa aiba direct subiectele examenului si probabil si rezolvarile. Am vazut asta cu ochii mei la BAC, daca se aflau ditamai subiectele alea nationale va dati seama la un liceu anume.... Legea asta este un urias promotor al coruptiei. O RUSINE!!!
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Hai să vă explic eu cum e cu notele astea astronomice. Mă iau ca exemplu. Zece la coșmarurile alea de comentarii literare: metatextele metatextuale ale liricului parnasian, combinate cu metaliricul prozei lirice metacarpiene. Dacă mai ține minte cineva scheciul cu Toma Caragiu la expoziția de artă modernă: temitizarea exhaustivă și intempestiv cromatică.
    Mi-au folosit la ceva în viață? Nu. M-au făcut mai deștept? Nu știu. E ca și cum i-ai pune pe băieții de cartier să te bată cu lanțul ca să te călești. S-ar putea să te alegi cu sechele. Eu m-am ales: au trecut ani până când am reușit să mai îngurgitez vreo carte.
    Să trecem acum la matrice, logaritmi și alte delicatese. Acum, întreb și eu: câți profesori de limba și literatura română rezolvă ca pe apă logaritmi? Și câți profesori de matematică pot scoate un comentariu literar ca la carte?
    E clar că toți le facem mecanic și le aruncăm peste bord când nu ne mai trebuie.
    Dar să vezi poznă: în sistemele alea capitaliste - că noi am rămas tot pe calapod sovietic - asemenea povești (critică literară, logaritmi etc.) sunt considerate VOCAȚIONALE.
    Se fac, dar OPȚIONAL, pe un modul pe care elevii îl aleg în funcție de talent, preferințe etc.
    Noi, de când a dat educația marxistă cu tancul peste noi, le facem obligat-forțat. Cu arcanul.
    Până când?
    ===========
    RECOMANDARE: PEDAGOGICA, un site având ca subiect educația
    https://pedagogicamagazin.blogspot.com/
    • Like 0
    • @ Valentin
      nu te obliga nimeni sa mergi mult la scoala. fa doar 7 clase si scapi de toate aceste probleme
      • Like 0
  • Poate să explice cineva coerent cum este posibil ca la anumite licee să se intre cu note astronomice, cea mai mică fiind, de exemplu, 9,80, Suntem țara cu cele mai multe genii pe cap de locuitor din lume? Și cum se explică faptul că aceste „genii” termină respectivul liceu cu medii mediocre sau, după absolvire, nu reușesc să facă studii superioare doar le unele facultăți particulare care, la noi, sunt niște SRL-uri? acum apare și prostia cu procentajul de 60% pentru cei care susțin un examen, la care se adaugă ,cred, 10% pentru țigani - de ce?, și nu țtiu ce alte categorii, și un procent de 30 % pentru ceilalți concurenți. Se repetă idioțenia din o perioadă comunistă când aproximativ 80% erau locurile pentru cei cu origine sănătoasă și restul pentru copii de „exploatatori”. Rezultatul ? Unii intrau la facultate și cu nota 5, ceilalți de la 9 în sus. Rezultatul s-a văzut la nivelul intelectual al societății române.
    • Like 1
    • @ Ion Podocea
      Rucs Rucs check icon
      Explicatia sta in vina noastra, a tuturor, a societatii romane. A populismului politicienilor. An dupa an, examenul de evaluare nationala (clasa a opta) a fost facut din ce in ce mai usor si mai irelevant, astfel incat cu nota 9,30 ajungi sa te temi daca o sa prinzi sau nu un colegiu national.
      La romana este o bataie de joc. Ni s-a zis: ce atata gramatica si analiza literara, copiii sa fie capabili sa creeze pe loc si sa inteleaga un text nonlitear, ca sunt si asa la risc de analfabetism functional. Rezultatul? Examenul de romana e o loterie, nu mai ai criterii obiective de corectura, gramatica de examen a fost extrem de simplificata, iar centrul de greutate s-a mutat spre compunere libera, unde nota maxima poate lua si un elev care in mod normal are la clasa note de 6-7. Invers, un elev de 8-10, se poate trezi cu nota mica, pt ca nu a placut corectorului compunerea lui. Judecata de gust.
      Dar daca scriem pe aiciun articol despre analfabetismul functional si despre cum la scoala copiii nu ar mai trebui stresati, va avea mii de distribuiri. Poftim. Nu mai sunt stresati, dai note mari pe banda rulanta, si nu mai ai cum sa faci selectia. Dar ea se face, inevitabil, cumva. Daca nu e pe merit si valoare, va fi pe bani si relatii. Ca noi asa am vrut.
      • Like 4
    • @ Rucs
      Valentin check icon
      E simplu: toată lumea învață MECANIC. Pe de rost. Pe urmă uită. Am exemple gârlă.
      RECOMANDARE: Articole despre școală pe Pedagogica:
      https://pedagogicamagazin.blogspot.com/
      • Like 1
    • @ Ion Podocea
      Marina check icon
      Copiii despre care vorbiți, cei intrați cu 9,80 la liceele de prestigiu, termină, în majoritate, cu medii mari și bănuiesc că fac studii superioare. Dumneavoastră de unde aveți informația că sunt praf?
      Notele sunt astronomice pentru că subiectele sunt ușoare și corectorii permisivi (recomandare de la vârf). Nu copiii sunt genii, evident.
      Pe de altă parte, dacă liceele astea nu sunt ceea ce par, de ce atât de mulți părinți părinții își vor copiii acolo? Eu nu predau într-un asemenea liceu, dar mi-aș dori. Cei mai buni absolvenți ai noștri merg în licee de top și bine fac, pentru că acolo nu sunt chiori în țara orbilor și, în consecință, evoluează.
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Lucrurile sunt discutabile. Există licee la care probele de admitere sunt absolut necesare, cum ar fi liceele de artă. Acolo nu poți intra fără examen. Bănuiesc că și acolo sunt elevi care au pile, dare nimeni nu s-a gândit să scoată examenele de admitere. Pe de altă parte toate materiile au zone vocaționale.
    A fi matematician reprezintă o vocație, un talent. Și fizica, și filologia cer aptitudini speciale. N-ar fi o idee rea să existe un examen de admitere.
    În primul rând, să nu uităm că EVALUAREA nu e EXAMEN. Sensul termenilor e diferit. Evaluarea este - sau ar trebui să fie - o fotografie la minut. Pregătirea pentru evaluare e complet imorală. E ca și cum ai învăța politețea doar ca să participi la un eveniment. Ori ești politicos pentru că așa te-ai educat de-a lungul timpului, ori nu ești. Evaluarea trebuie să o radiografie a unei situații existente, nu un fals. Nu mi se pare corect să trișezi îngurgitând mecanic materie pe ultima sută de metri, pentru ca peste o lună să uiți totul. D-aia avem o societate lipsită de morală. Din educație pornește.
    • Like 1
  • Testele naționale în baza cărora se face repartizarea la licee sunt un lucru bun, bazat pe principii corecte. Dar unor licee cu ștaif (plus fițe cât cuprinde) nu le mai convine selecția doar pe bază de competență pură, ci ar vrea să fie și un „fief” al notabilităților orașului. Nu e normal și corect așa ceva. Înțeleg mândria unor licee vechi și cu tradiție. Am fost și eu absolvent al unui asemenea liceu, acum 100 de ani :-) :-) Dar nimic nu justifică politizarea și transformarea acestora într-o structură elitistă bazată pe alte aspecte decât competența pură.
    Deci lăsați fraților, sistemul de evaluare națională, că merge bine. Nu stricați unul dintre puținele lucruri bune din țara asta.
    • Like 4
  • Pe vremea mea se dadea admitere la liceu.
    Chiar si cu meditatiile cele mai meditate, sau fara, un copil bun se va descurca oriunde. Nu va fi de 10 ci de 9:50 dar si aia e o nota.
    • Like 4
    • @ Claudia Olteanu
      Bayard check icon
      Degeaba doamna ia el 9,50 daca o sa fie o droaie care stiu si subiectele si rezolvarile si o sa ia 10 ei!!!
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Valentin check icon
      Unele licee dau admitere și au dat încă de la înființare.
      • Like 0
  • Cred cà intrebarea nu se rezumà doar la a da sau a nu da examen de admitere la liceu. Dezbaterea este de fapt despre capacitatea acestui stat de a trece examenul istoriei, examen care ii sta in fatà de ani buni si pe care il tot ocoleste: este acest stat capabil sà se reformeze fundamental pentru a respecta contractul cu natiunea sau nu ?
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult