Regula „de bună purtare pe net” a unei profesoare pentru elevii săi: NU postați niciodată nimic din ceea ce nu ați spune în fața bunicii voastre

(Foto Guliver/Getty Images)

Vorbim, în prezentul nostru digital, despre folosirea tehnologiei în sălile de clasă: unii cu teamă, alții cu circumspecție, alții cu entuziasm, în funcție de bagajul nostru cultural, social, emoțional, informațional. În timp ce unii se uită la tabla neagră sau verde ca la o fantomă a trecutului, alții văd în ea suportul de neclintit al transmiterii cunoașterii umane de la o generație la alta.

Dintotdeauna felul în care se face educație a depins de progresul tehnologic al vremii. Tabla pe care scriem cu creta a reprezentat, odinioară, la sfârșitul secolului al 19-lea o inovație. La fel și creionul cu grafit sau creionul cu grafit cu gumă de șters atașată. 

Apariția pixului cu bilă, la începutul anilor 1940, a ajutat generații întregi de elevi și studenți să ia notițe mai repede decât ar fi putut-o face vreodată predecesorii lor. Videoproiectoarele și aparatele au dat viață, în școlile și universitățile de pretutindeni, unei lumi până atunci statice, cunoscute doar din cărți și planșe colorate. Fotocopiatoarele i-au ajutat pe profesori să disemineze informația rapid și i-au scutit pe elevi de corvoada de a transcrie caiete întregi. Calculatorul de buzunar a permis efectuarea rapidă de calcule matematice, ceea ce a dus la un timp mai mare alocat felului în care sunt construite raționamentele.

„Cultura dormitorului”

Dacă acum două secole elevii scriau pe tăblițe, astăzi am ajuns să vorbim despre rolul tabletelor în educația copiilor. Un studiu dat publicității în urmă cu mai bine de un an arăta că, la nivel global, unu din trei utilizatori de internet are sub 18 ani, în contextul în care sunt zone de pe glob cu un număr scăzut de conexiuni la internet. Iar de atunci gradul de acoperire al internetului a crescut. Mai mult decât atât, în unele țări copiii sub 15 ani au aceleași șanse să acceseze internetul ca adulții peste 25, iar telefoanele inteligente au alimentat, ceea ce autorii studiului au numit o „cultură a dormitorului” - pe smartphone, accesul copiilor la internet este mult mai personal și mai puțin supravegheat de părinți.

Este greu să le tai conexiunea la internet și accesul la dispozitivele electronice copiilor născuți digital, câtă vreme acestea fac parte din cultura timpului lor.

Însă dacă copiii accesează atât de ușor tehnologia, atunci e important să învețe să o folosească responsabil și într-un fel care să le aducă avantaje atât lor, cât și societății în care trăiesc. Era digitală a adus noi oportunități în ceea ce privește învățarea. În școli, licee și universități din lumea întreagă, profesorii încep să își creeze, cu ajutorul softurilor educaționale, propriile manuale cu drag and drop, pot să afle în timp real nivelul de cunoștințe al fiecărui elev și pot să îl compare cu cel din trecut, pentru a-i monitoriza progresul. Le oferă chiar și celor mai timizi copii șansa de a răspunde prin intermediul quiz-urilor online date în timpul orelor. Dau acces, din câteva clickuri, la nenumărate resurse educaționale pe care să le împărtășești cu clasa. Și automatizează sarcini precum notarea sau prezența. Sunt câteva dintre avantajele felului în care tehnologia e folosită în educație - în multe țări la scară largă, în timp ce la noi mai timid, în școli private sau în școli de stat cu renume. 

Experții în educație vorbesc despre abilitățile pe care oferă predarea noțiunilor de programare în școli, precum gândirea critică, rezolvarea de probleme complexe și creativitatea. În acest sens, Microsoft România a lansat un program care să îi ajute pe elevii români să își dezvolte atât abilitățile digitale, cât și abilitățile cognitive, sociale și emoționale de care vor avea nevoie în viața adultă - Alt Viitor.

Prin felul în care a intrat în viața noastră, prin posibilitățile aproape nelimitate pe care le oferă, prin numărul de domenii, de la entertainment până la industrie, pe care le atinge sau uneori le inventează, prin capcanele pe care le întinde simțim că tehnologia digitală ne-a marcat și va continua să ne marcheze destinul colectiv. Sau mai corect spus, felul în care noi, oamenii, vom folosi tehnologia ne va marca destinul colectiv. Așa cum nu tehnologia în sine, ci modul în care profesorii o folosesc în procesul de predare va ajunge să le ofere sau nu elevilor abilitățile necesare.

Reguli de bună purtare pe net

Kayla Delzer, o profesoară de școală primară din Fargo, Dakota de Nord, atrăgea atenția, într-un discurs TED, asupra felului în care ar trebui folosită tehnologia la clasă. Un exercițiu care este plictisitor pe foaia de hârtie va fi plictisitor și pe ecranul tabletei, spunea Delzer, care îi sfătuia pe educatori să evite softurile care le dau elevilor de executat sarcini repetitive, în favoarea celor care le dau sarcini creative. Ea îi încurajează pe profesori să nu se sfiască să învețe de la elevi atunci când vine vorba despre aplicații și dispozitive pe care nu le cunosc și, în loc să interzică smartphone-urile și YouTube-ul, să găsească modalități inteligente de a le folosi.

Totodată, profesorii, dar și părinții ar trebui să îi învețe pe copii regulile de bună purtare pe net: nu posta niciodată ceva ce nu ai spune în fața bunicii tale. Nu posta informații personale. Intră doar pe site-uri adecvate. Raportează întotdeauna hărțuirea online unui adult.

E prea târziu să ținem tehnologia departe de copii, atrage atenția profesoara. „Poate credem că ne protejăm studenții când îi ținem într-o bulă lipsită de tehnologie în clasă, dar până la urmă o să absolve școala și or să își ia slujbe. Dacă ținem tehnologia departe de ei, s-ar putea să le inhibăm dezvoltarea. Trebuie să le oferim la școală un mediu dinamic, care să le răspundă nevoilor, ca să aibă succes mai târziu”, spune Kayla Delzer.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp