Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Republica Moldova - stat recuperat sau stat pierdut? Explicațiile haosului de la Chişinău: interviu cu Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe

Maia Sandu - Vladimir Plahotniuc - combo

Lupta pentru putere în Republica Moldova este în plină desfășurare, iar evenimentele se succed pe repede înainte.

„În Republica Moldova situația va tinde să devină explozivă, pentru că treptat, neavând capacitatea de a rezolva problema, vectorii politicii vor solicita din ce în ce mai mult intervenție externă”, consideră fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu. 

Într-un interviu acordat Republica.ro, fostul ministru de Externe spune că pentru evitarea unei confruntări periculoase este nevoie să se treacă la un dialog politic bazat într-adevăr pe un proiect care să salveze suveranitatea Republicii Moldova. 

„În momentul în care forțe interne nu își dau seama că au trecut de la un stat suveran la un teritoriu pe care se exercită diverse influențe și diverse dispute, din momentul acela statul e pierdut”, spune Cristian Diaconescu.

(Foto Facebook/Diaconescu Cristian)

Sâmbătă parlamentul Republicii Moldova şi-a ales o nouă conducere, socialista Zinaida Greceanîi fiind numită în funcția de președinte al Legislativului de la Chişinău. Maia Sandu – liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate – a devenit premier, decretul de numire fiind semnat de preşedintele Igor Dodon.

La câteva ore, Curtea Constituţională (CC) a Republicii Moldova a invalidat alegerea Zinaidei Greceanîi, precum și desemnarea ca premier a Maiei Sandu. Judecătorii CC ceruseră vineri dizolvarea Parlamentului, iar sâmbătă Curtea a dat o decizie prin care s-a stabilit că orice act votat în parlament este nul.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis, duminică, suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea Constituţională a emis, duminică, o hotărâre prin care Parlamentul Republicii Moldova a fost dizolvat.

Igor Dodon a cerut ajutor internațional pentru tranziția puterii către noua majoritate, iar Maia Sandu, numită sâmbătă premier al Republicii Moldova, dar invalidată de Curtea Consituțională, a ținut duminică un discurs prin care le-a transmis funcționarilor publici că noul Guvern dorește să elibereze instituțiile statului de controlul politic și a cerut susținerea acestora în perioada de transfer a puterii.

Deputații au adoptat duminică o hotărâre prin care declară ca fostul Guvern Filip este ilegal, iar statul a fost uzurpat.

Oligarhul Vladimir Plahotniuc, preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova, a fost prezent duminică la manifestaţia organizată de partidul său la Chişinău, unde manifestanții au fost aduși cu autocarele. Premierul Pavel Filip a anunţat alegeri parlamentare anticipate pe 6 septembrie. 

Mai jos, discuția cu Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe:

Cum ar putea fi rezumată situația din prezent din Republica Moldova?

Ceea ce se întâmplă azi în Republica Moldova își are originea în ce se întâmpla cu câteva luni, un an de zile în urmă. Și anume, din punct de vedere al exercițiului democratic electoral, în Republica Moldova s-a adoptat o lege electorală contestată de toate statele partenere - să nu uitam că din 2014 Republica Moldova este membru asociat în Uniunea Europeană - inclusiv de Comisia de la Veneția, sau CEDO. Cu toate acestea, clasa politică din Republica Moldova a continuat să susțină acest sistem electoral.

În al doilea rând, pro-europeanul Andrei Năstase a câștigat (în iunie 2018 - n.n.) alegerile pentru Primăria Chișinăului și i-a fost infirmată la masa verde preluarea mandatului de primar.

Azi practic discutăm despre infirmarea rezultatului alegerilor din Republica Moldova în urmă cu trei luni. Sigur, există o decizie a Curții Constituționale care se referă la o anumită perioadă de trei luni în care ar fi trebuit să se formeze un guvern și să se desemneze președintele parlamentului. Nu s-a întâmplat acest lucru decât la o zi după expirarea acestei perioade. Dar pe de altă parte revocarea parlamentului nu putea fi făcută de președinte decât dacă se consulta cu celelalte forțe politice, ceea ce nu s-a întâmplat.

Sunt foarte multe necunoscute din acest punct de vedere. Și dacă ar fi să încheiem cu faptul că în acest moment, dacă privim la reacțiile internaționale, acestea sunt similare, fie că este vorba de Moscova, de Bruxelles sau de Washington, în sensul că se cere calmarea situației, revenirea la formulele democratice privind statul de drept și un anume tip de colaborare, consens politic, pentru a se depăși situația de criză.

„Sper sub nicio formă să nu se ajungă la o situație în care violența să devină de fapt singurul argument în Republica Moldova”

După părerea mea, situația va tinde să devină explozivă, pentru că treptat, neavând capacitatea de a rezolva problema, vectorii politicii din Republica Moldova din ce în ce mai mult vor solicita intervenție externă. Deci am văzut că președintele Dodon deja și-a anunțat o anume disponibilitate pentru a cere o intermediere internațională în acest proces.

În al treilea lea rând, în momentul în care un stat nu mai are capacitatea suverană de a-și gestiona propriile interese, aproape automat devine o zonă de confruntare prin proxy și exemplele sunt cât se poate de dramatice, din acest punct de vedere, dacă ar fi să mă refer la Siria. Sper sub nicio formă să nu se ajungă la o situație în care violența să devină de fapt singurul argument în Republica Moldova. Forțele politice mi se par antagonice, chiar dacă fac între ele parteneriate și alianțe aproape de neconceput în urmă cu câteva luni. De regulă, asta arată un tip de presiune externă, care deja funcționează. Un anume tip de influență care e deja operațională din acest punct de vedere.  

Lucrurile au mers destul de departe. Este dificil de negociat o soluție?

Da, trebuie știut un lucru. În relațiile internaționale există momente care depășesc de multe ori capacitatea de a se găsi o soluție instantanee, pentru că nu au fost bine gestionate, bine pregătite din timp și pentru că politicienii au pus confruntarea înaintea cooperării. Din acest punct de vedere, dacă orgoliile sau setea de putere sunt mai importante decât stabilitatea țării, pot apărea astfel de situații și este cât se poate de dificil să îți imaginezi că ei mai pot controla o astfel de dezvoltare, în condițiile în care nu au reușit să elimine premisele negative ale unui astfel de conflict.

Criza va continua. La ce ne putem aștepta? 

Ipotezele sunt în felul următor. Pe de o parte se pare că dialogul e destul de limitat și lipsesc argumentele, mă rog din ce am văzut în presă, mai putin cele tipice, de genul - ajutați-ne cu bani, ca să vă scăpăm de dosare. Ceea ce, după părerea mea, nu reprezintă sub nicio formă o premisă de revenire la o formă de cooperare democratică. Pe de altă parte,  văd o disponilitate abisală ca toți să coopereze cu toți. Încă o dată, ceea ce înseamnă că acolo în acest moment există un anume tip de presiune externă, evident și de la Est și de la Vest. 

Ceea ce trebuie, după părerea mea, să se întâmple în perioada următoare, pentru a se evita o confruntare periculoasă, e ca să se treacă la un dialog politic bazat într-adevăr pe un proiect care să salveze suveranitatea Republicii Moldova, pentru că în momentul în care forțe interne nu își dau seama că au trecut de la un stat suveran la un teritoriu pe care se exercită diverse influențe și diverse dispute, din momentul acela statul e pierdut. Deci din acest punct de vedere orice rezolvare credibilă ține în primul rând de clasa politică de la Chișinău. Nu știu dacă interesele sau șantajul nu sunt prevalente din acest punct de vedere și dacă această situație, total de nedorit, există azi la Chișinău, atunci practic nu există foarte multe lucruri de așteptat de la această clasă politică.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult