Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Revolta unui olandez bucureștenizat: „Pur și simplu este ilegal ceea ce se întâmplă, chiar pe strada mea! E un șoc pentru naivul imigrant subsemnat”

Strada Burdujeni

Acum câteva zile au început lucrări de amenajare pe strada Burdujeni, din sectorul 3. E strada mea, ca să știți de ce sunt interesat. Se pare că unii au cerut parcări la primărie și primăria de sector s-a apucat de treabă.

Numai că traseul lucrărilor trece fix prin grădinile din fața blocului nostru, lărgind ceea ce a fost o alee și făcând o stradă cu parcări în stânga și dreapta.

Numai că băieții s-au apucat de săpat și distrus spații verzi fără autorizațiile necesare.

Numai că nici nu poate fi executată lucrarea în mod legal, pentru că betonarea spațiilor verzi este interzisă în România.

Foto: Facebook Salvăm grădinile de pe Burdujeni

Am aflat și eu ieri de la niște vecini îngrijorați. Evident, dorința de a găsi mai ușor un loc de parcare este una legitimă și normală. Dar caracterul verde al străzii noastre nu trebuie sacrificat pentru asta.

În fiecare primăvară, aleea din fața casei pe care merg copiii la școală este atât de frumos înconjurată de arbuști și de copaci, încât te crezi la țară. O cupolă de verdeață se ridică deasupra trecătorilor. Bătrânii pun flori și le îngrijesc. Parcări există, evident, lângă fiecare bloc. Pe strada adiacentă este chiar una mare (și plină). Dar aleea aia e un vis urban. Mașinile trec încet, doar riveranii au treabă acolo. Copiii nici nu trebuie sa treacă strada ca să ajungă la școala generală de la capătul aleii. Datorită verdelui, strada are un aspect plăcut, în ciuda blocurilor comuniste urâte în care trăim.

Foto: Facebook Slavați grădinile de pe Burdujeni

Dar dacă nu se opresc lucrările, tot acest peisaj va fi distrus. Vecinii mei care au vedere către alee vor avea vedere către mașini, parcate chiar sub ferestrele lor. Vecinii de pe partea cealaltă a blocului își văd de asemenea grădinile distruse. Mai mult beton înseamnă mai multă căldură vara, mai mult praf. Mai multe mașini (ca sigur vor veni mai multe mașini) înseamnă mai multe noxe, mai mult zgomot, praf, pericol pentru copii mici.

Dacă ar fi avut loc o dezbatere cu riveranii și majoritatea ar fi spus ca nu mai vrem grădini, ci vrem parcări, dacă ar fi pregătit primăria toate actele necesare, dacă ne-ar fi avertizat din timp că, la data cutare venim cu utilajele, atunci ar fi fost ok. Greu de înghițit, dar și greu de combătut.

Dar acum, pur și simplu este ilegal ceea ce se întâmplă, chiar pe strada mea! E un șoc pentru naivul imigrant subsemnat. La fel de mult ca ilegalitatea, mă supără faptul că au folosit scuza dorinței de parcări pentru a mătura verdeața de pe strada noastră. Ca și cum nu ar exista alte soluții. Dacă era strategia primăriei să creeze diviziune în rândul populației, între cei care vor parcări și cei care vor copaci, nu putea s-o facă mai eficient. Primăria ne zice nouă: Așa vor vecinii dvs, șoferii! Și celorlalți: Vecinii voștri încearcă să ne oprească. Este fals. Și șoferii vor copaci. Primăria este incapabilă să găsească alte soluții, asta este problema.

Mă bucur însă că evenimentele acestea au trezit spiritul civic în blocurile din zona bătăliei. Se filmează, se fac poze, se postează pe Facebook, se organizează petiții, se acționează în instanță...vom avea chiar și un miting. Eu vreau să mă duc, inclusiv cu cei care vor mai multe parcări, și să arătăm primarului că distrugerea spațiilor verzi nu este metoda de a câștiga voturi, oricâtă propaganda faci. Merităm soluții inteligente care deblochează situația parcărilor fără să ne distrugă grădinile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • 4 ani mai tîrziu: a mai rămas ceva verde în S3, imperiul lui Betoniță?
    • Like 0
  • si de ce au mai infiitat taxa oxigen .... ca sa o plateasca prostii care nu au bani si "cocalarii" care au bani... ca sa poata transforma spatiul verde si parcuri in parcari, si "monstrii" de birouri ... cei care dau aprobarile si slutesc orasul nu patesc si nu platesc nimic ...
    • Like 0
  • Acest nenorocit, doctor analfabet Negoiță Robert este un hot șmecher. Sub masca "sistematizării" își rentabilizează fabrica personală din betoane pe banii publici. În loc să fie la ocnă, cu averea confiscată, a primit, tocmai de cei pe care îi critică, o amnistie fiscală. Deci borfașul poate fura liniștit în continuare. Există o categorie de tembeli care îl apreciază pentru ce face. Toți îmi spun, din alte sectoare " macar face ceva"! Cu ce preț? Pe banii noștri și pe sănătatea/liniștea noastră. Nu cred că i-ar conveni cuiva să locuiască în zonele unde acest hoț ordinar face exces de zel. Va spun eu, care am ghinionul, că este un adevărat infern. Aștept localele ca să scăpam dracului de impostorul și borfașul asta.
    • Like 1
  • Asta cu "betonarea spațiilor verzi e ilegală" ar trebui să conțină și un link către o lege/hotărâre/ceva, că altfel...
    La noi, în sectorul 4, am primit o adresă (nr. 1740977/5088/16.07.2019) de la Primăria Municipiului București, prin care eram anunțați că se va face o toaletare la vreo 32 de arbori din fața blocului și defrișare *un arbore* uscat.
    Rezultatul: s-au tăiat *zece arbori* cu înălțimi de 20-25 m (etajul 6-7). Exemplarul ăla uscat a rămas la locul lui. Abia după câteva zile și-au dat seama că tocmai pe ăla nu-l tăiaseră.
    Și da, tot pentru parcare.
    Niște nemernici.
    • Like 2
  • Robert Negoita este unul dintre cei mai distrugatori primari PSD (alaturi de madam Firea). Sectorul 3 a fost pur si simplu vandalizat in numele unei asa zise modernizari. M-am plictisit de caramizile colorate si bordurile rosii! Chiar si trotuare care inca mai erau utilizabile au fost desfiintate, bitumul spart, si totul refacut cu celebrele caramizi pe care i le-as sparge in capatana chiar primarului! Cineva castiga gras din afacerile astea cu autoritatile, iar Negoita isi umfla buzunarele de comisioane cel mai probabil....
    • Like 5
  • mike mike check icon
    Bucurestiul nu este Amsterdam, atfel precum "iarna nu-i ca vara" ca sa citez un clasic in viata. Este pacat ca vor sa distruga spatiile verzi si pomii pentru niste betoane. Oricum, Bucurestiul este un imens beton fara spatii verzi, daca mai distrug si zonele verzi dintre blocuri inseamna ca nu mai putem respira.
    • Like 1
  • Oho, cu Betoniță vreți să vă bateți? Vă urez succesuri! :P
    (dacă se supără, vă trimite niște băieți pe lîngă bloc să vă liniștească, pe modelul lui Dragnea de cînd cu prezentarea la tribunal)
    • Like 1
  • Felicitări pentru atitudinea civică, și vă mulțumesc că v-ați alăturat celor care susțin de 3 ani această formă de gherilă urbană împotriva apucăturilor bezmetice de parcelare & betonare a grădinilor și trotuarelor de către administrația nereformată, netransparentă, incompetentă și coruptă!
    • Like 3
  • Infractorul primar Negoiță este fost si actual dezvoltator imobiliar, cel mai mare evazionist pe persoana fizica din tara !
    Asta stie, asta face, betoane si furturi (autorizații de construire ilegale, pe șpagă).
    Poate se trezește DNA-ul !
    • Like 5
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro