Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Risc ridicat de contaminare în Uniunea Europeană. Rutele de intrare a coronavirusului în România

Coronavirus task force

Foto: Membri ai comitetului guvernamental pentru situații de urgență, în Germania, urmărind pe un ecran răspândirea globală a coronavirusului. (Guliver Getty Images)

Începută în ianuarie 2020 în orașul chinezesc Wuhan, criza indusă de infecțiile cu coronavirusul recent denumit COVID-19, a condus practic la blocarea economică a Chinei, cea de-a două economie a lumii, și la riscul extinderii îmbolnăvirilor cu acest virus la nivelul Uniunii Europene. Cu consecințele economice de rigoare.

Conform datelor oficiale, până pe data de 7 martie, un număr de 105627 de persoane, la nivel global (dintre care 80652 în China), au fost infectate cu noul coronavirus. Dintre aceștia, 3562 au decedat, iar 58625 s-au recuperat complet.

Însă care este severitatea acestei infecții cu coronavirus?

Dacă calculăm rata de deces ca raport între numărul de decese și numărul de îmbolnăviri, aceasta este la nivel global de 3,4%. În cazul în care sunt utilizate pentru calculul ratei de deces cazurile finalizate (prin deces sau recuperare completă) atunci această rată de deces este, la nivel global, de 5,7%.

Însă, acum sunt înregistrate peste 24975 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus în afară Chinei. Dacă se calculează rata de deces pe bază acestor cazuri, situația este diferită. În cazul în care rata de deces este calculată că raport între numărul de decese și numărul de îmbolnăviri, această este în afara Chinei de 2%. Însă, în cazul în care sunt utilizate pentru calculul ratei de deces cazurile finalizate (prin deces sau recuperare completă) atunci această rată de deces urcă la 13.7%.  

Sursa: worldometers.info

Calculul ratei de deces ca raport între decesele cauzate de coronavirus și cazuri de infectare cu coronavirus (3.4% la nivel global, 3.4% în China și 2.0% în afara Chinei) ar putea să subestimeze rata reală de deces având în vedere progresia rapidă a cazurilor de infectare cu coronavirus, cazuri care încă nu sunt finalizate. Mai mult, această rată ar fi corectă doar dacă nicio persoană din cele infectate în prezent nu va deceda.

Pe de altă parte, calculul ratei de deces pe baza datelor generate de cazurile finalizate (5,7% la nivel global, 5,2% în China, 13,7% în afară Chinei) supraestimează rata reală de deces, deoarece, probabil pacienții sunt ținuți un timp în carantină după dispariția virusului. De asemenea, probabil nu sunt luate în calcul, de către unele țări, cazurile moderate. Însă acest lucru înseamnă că datele statistice actuale arată doar vârful iceberg-ului.

În sprijinul acestei afirmații sunt procentele foarte diferite ale raportului infectări/ decese din următoarele trei țări de după China în ceea ce privește infectarea cu coronavirus. 

Coreea de Sud a desfășurat o campanie extensivă de testare a populației ce putea fi afectată de coronavirus, prin urmare aceste date ar putea fi mai apropiate de realitate. Însă, dacă presupunem că nu sunt diferențe semnificative între sistemele de sănătate ale Coreei de Sud și Italiei, presupunând că rata reală de deces este cea din Coreea (0.68% din cazuri), atunci numărul real de cazuri din Italia ar fi de peste 30 000. 

Valorile celor două moduri de calcul a severității vor converge odată cu progresia epidemiei. Iar, la finalul epidemiei, cele două moduri de calcul a severității acestui virus vor conduce la același rezultat.

Prin urmare, având în vedere ecartul ridicat dintre cele două valori ale ratei de mortalitate pentru cazurile înregistrate în afară Chinei, concluzia ce poate fi desprinsă este că epidemia în afară Chinei este de abia la început.

În ceea ce privește răspândirea regională a virusului, după China, principalele țări afectate de coronavirus sunt: Corea de Sud, cu 7041 de cazuri (dintre care 48 decese) și Italia, cu 5883 de îmbolnăviri (dintre care 233 decese) și Iran cu 5823 de îmbolnăviri (și 145 de decese). Însă vin din urmă puternic Germania, Franța și Spania.

Prin urmare, este un risc ridicat de contaminare în Uniunea Europena. Acesta este accentuat de inexistența granițelor în spațiul Schengen, mobilitatea ridicată, precum și densitatea ridicată a populației.

În ceea ce privește România, cum în Italia este o comunitate mare de români, probabil un milion, riscul este semnificativ ca acest nou coronavirus să între în România pe această rută. Iar următoarea rută va fi cea spaniolă. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Ar trebui filtrati capsunarii la granita dupa accent. Daca a scapat un "como se dice" la controlul pasaportului, direct in carantina!
    • Like 0
  • mike mike check icon
    Păi vedeti, si noi vroiam sa intram in Schengen. Oricum noi avem un mini-Schengen al nostru cu Italia si Spania. Virusul aparut in China a cerut azil politic în Europa si nu pleaca prea curând.
    • Like 0


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult