Român la Paris: ce am învățat să spun când merg cu un vin cadou în vizită la prieteni. Despre obiceiuri sănătoase, între mâncare și activitate fizică

Foto: Getty Images

Aproape cu toții găsim ca există o legătură între sport sau activitate fizică și mâncare sau aportul caloric. Este cunoscut faptul că în cele din urmă totul se rezumă la o simplă operațiune de adunare sau scădere. Nu spun că nu există alimente mai „sănătoase”, însă chiar și acele alimente sănătoase, consumate în cantități mari, devin mai puțin sănătoase.

Încerc sa fac sport regulat de aproximativ 14 ani, de 5 ori pe săptămână. Făceam asta chiar și atunci când călătoream. Obișnuiam să mă trezesc undeva la 6 dimineața pentru a petrece între 60 si 90 de minute la sală sau la alergat. Alegeam să alerg sau să merg la sală în funcție de oraș, de anotimp și de dotările hotelului în care mă aflam. O făceam cu mare ușurință când mă aflam în Statele Unite și era un chin îngrozitor când trebuia sa călătoresc la Moscova sau în Dubai.

Iar cum călătoream 65% din timp, aveam mai multe echipamente de sport pentru călătorii. Odată cu pandemia însă, s-au închis și sălile de sport, așa că multă vreme nu am făcut altceva decât să alerg. Tot cam de 5 ori pe săptămână alergam în jurul cartierului, pentru că, petrecându-mi primăvara 2020 la Paris, nu puteam să mă aflu mai departe de 1 km de casă. Ăsta era un lucru neplăcut pentru cineva care aleargă, alergatul în sine fiind un sport plictisitor, iar să te învârti preț de 14-15 km în cerc era tare anost. Mai era și faptul că trebuia să alerg nu mai mult de o oră, dar pe asta o rezolvasem cu cele doua adeverințe cu ore de început a activității diferite și atunci mai furam vreo 30 de minute. Nu de alta, dar nu alerg chiar atât de repede.

Am ales să fac aceasta introducere pentru că urmează să spun câte ceva despre o altă pasiune a mea: aceea de a-mi aduna prietenii in jurul mesei. Și parcă nu se face să vorbesc despre mâncare, fără să acord puțină atenție și activității fizice. Ar fi fost un pic dezechilibrat.

Deși nu pot spune ca sunt un gurmand autentic, ador socializarea din jurul mesei. Aș putea ca gătesc pentru ceilalți mai degrabă decât pentru mine. Îmi place să gătesc și să invit prietenii la masă ori de câte ori am ocazia. Căutam de fiecare dată să găsesc și un vin care să se potrivească bine cu ceea ce găteam. Locuind la Paris, încercam întotdeauna să găsesc vinuri străine, mai degrabă românești, pe care le aduceam în valiză. Ajunsesem la performanța să pot duce cam 12 sticle de vin în cele două valize de la cală. În Franța am descoperit că dacă erai invitat la masă și duceai un ceva de mâncare sau de băut, și nu aveai cu tine istorioara acelei băuturi sau fel de mâncare, lumea își pierdea interesul. Era foarte interesant, pentru că atunci când înmânai sticla de vin, vedeai că se opresc și așteptă, de parcă ai uitat să mai dai ceva. De fapt, nu trebuia să dai, ci trebuia să spui. Mai ales pentru că era un vin străin, trebuia să știi de unde vine, ce regiune, ce fel de struguri etc. Ajunsesem să prefer Feteasca Neagră, pentru că pe aia singur nu o încercase nimeni și aveam destule de povestit. Același lucru și cu felurile de mâncare, toate aveau poveștile lor și lumea se aștepta la masă să fie un plic plimbată, chiar și imaginar.

De mai bine de un an nu prea se mai pot organiza cine cu prieteni, așa că m-am apucat de patiserie. Atunci când am timp, asta fac. Și, pentru că-mi petrec timpul la București, am început cu prăjituri de inspirație franceză, pe care le trimit prietenilor. E și ăsta un fel de timp petrecut în jurul mesei, chiar dacă la distanță. Cu felurile de mâncare, altele decât desertul, nu prea aș fi putut face asta. Mi-ar fi adus aminte de perioada studenției, în care toată lumea mergea la gară pentru că veneau pachetele cu mâncare pe tren. Ca sa revin la patiserie, am făcut de la Paris-Brest, Mille-Feuille, Canele de Bordeaux, Baba au Rhum, până la Tropezienne și foarte cunoscutele eclere. Am acum în plan să fac și Equinoxe al lui Cyril Lignac, dar asta cere răbdare și ceva investiție în diverse echipamente (printre care și un pistol de vopsit, ceea ce m-a surprins). Patiseria a început inițial ca o provocare aproape estetică: vedeam fotografii pe internet și eram curios să văd dacă puteam să le fac și eu să arate la fel. De cele mai multe ori chiar îmi ieșeau, însă la foarte multe dintre ele procesul de preparare este lung și anevoios. Și chiar cele care nu au nevoie de mult timp pot fi îngrozitor de dificil de făcut (precum cannoli siciliani, pe care i-am făcut prima dată pentru că am povestit cuiva despre ei, iar cum patiseriile erau închise mi-am pus în minte să fac eu așa ceva). Așa că prăjiturile mele călătoresc cu Uberul pe o rază de aproximativ 5-6 km de casa mea. Îmi face mare plăcere să le dăruiesc, pentru că, dacă ar fi să le mănânc eu, probabil că ar trebui să alerg 24 de ore pe zi.

Și aici voiam să ajung, de fapt. Ca și activitatea fizică, există o dimensiune socială a mâncării sau, mai bine spus, a mesei. Avem sporturi de echipă (la care nu am fost bun niciodată) sau mergem la săli de sport (unde ne facem prieteni) și la fel ne punem la masă cu prietenii. Alternativa mesei cu prietenii prin intermediul prăjiturilor m-a ajutat și pe mine, deoarece preparându-le reușești să scapi cumva de stările de anxietate provocate de petrecutul a foarte mult timp în casă, și le-a oferit și lor o experiență plăcută.

Perioada asta de un an și ceva ne-a făcut să schimbăm destul de multe în viețile noastre. Eu alerg din nou, acum că sălile de fitness s-au închis. Am reușit să ajung la 300 de km într-o lună, dar nu este un lucru care pot spune că-mi face plăcere. O fac pentru că știu că-mi face bine și pentru că pentru moment nu am alternativă. Cu prăjiturile este cam același lucru. De regulă fac un tip de prăjitură de 3-4 ori și apoi încerc altceva, în funcție de cum arată și de cât de dificil este de procurat la noi. Perioada asta ne ajută pe toți să ne reinventăm, într-o măsură mai mare sau mai mică. Iar eu am găsit această combinație, sport și gătit, și asta îmi face bine. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp