Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Români în abatorul german: dubioasa gestiune COVID-19 din industria cărnii 

Abator Germania

Foto: Guliver Getty Images

Scandalurile din industria cărnii nu par să se apropie de vreun sfârșit. Cel puțin, nu de unul prea fericit. Luni, 22 iunie, numărul infectărilor înregistrate în rândurile angajaților de la abatorul Tönnies din localitatea Gütersloh (Vestfalia) a atins 1331, majoritatea persoanelor afectate fiind români, bulgari și polonezi...

Și totuși, coproprietarul întreprinderii, Clemens Tönnies, era ferm convins de a fi procedat corect: el s-a scuzat public pentru neglijența din pricina căreia s-a răspândit virusul, însă gestul a fost departe de a fi suficient. 

Conform ziarului Süddeutsche Zeitung, condițiilor precare de muncă și cazare din cadrul abatorului li s-au adăugat curând și chestiuni de rasism. 

Reporterii au discutat cu câțiva români constituiți într-un grup Facebook, ce au reclamat cele 200 de ore de muncă pe lună și condițiile de cazare, care, în perioada pre-Covid însemnau 3-7 persoane pe cameră. 

În urmă cu 6 săptămâni, lucrătorii angajați nu direct, ci de prin subcontractori (ca în numeroase mari întreprinderi din Germania), au fost supuși unui test Corona, după care au revenit la muncă. Abia 2 săptămâni mai târziu li s-au comunicat rezultatele, fiind imediat trimiși în carantină. Evident, în această dubios de lungă perioadă de așteptare a rezultatelor, mulți alți lucrători s-au infectat. Numeroși români angajați de Tönnies s-au plâns din cauza neregularităților privitoare la orele de muncă prestate sau plata chiriilor. Însă în loc de o remediere a situației, reclamațiile au dus doar la concedieri. Chiar faptul de a vorbi despre condițiile de muncă de la Tönnies era interzis - clauza din contractul încheiat cu firma de intermediere o prevede clar.

Conform cotidianului SZ, din cei 7000 de salariați ai Tönnies, 3500 nu sunt angajați direct, iar aproximativ 2000 sunt români. 

Cauza principală a numărului mare de cazuri de COVID-19 de la Tönnies este așadar reprezentată de condițiile de cazare, numărul insuficient de camere și băi, ce adesea nu corespund nici măcar standardelor de igienă. O altă problemă ar fi și neregulile privind salariul minim: angajații primesc suma promisă, însă sunt nevoiți să lucreze mai multe ore decât prevăzut. Cei care, de-a lungul timpului, acuză dureri cronice, sunt treptat substituiți de către subcontractori. 

Carantina a revelat și alte probleme grave: mulți dintre românii intervievați de SZ au afirmat faptul că medicii de familie nu mai acceptă ca pacienți angajați de la Tönnies, iar supermarketurile au refuzat chiar să servească persoane luate drept români. 

Însuși primul ministru al landului Vestfalia s-a făcut săptămâna trecută (19 iunie) vinovat de afirmații discriminatorii, aspru criticate de opinia publică. La întrebarea „ce spune cazul Tönnies despre relaxarea restricțiilor din land?", Armin Laschet (CDU) replicase: „absolut nimic, pentru că au sosit românii și bulgarii, care au adus cu ei virusul.” Ulterior, ministrul și-a rectificat afirmațiile, dând vina pe condițiile de cazare și subliniind: „În chestiunea virusului, este greșită culpabilizarea persoanelor de orice naționalitate”. 

Conform Ministrului Muncii, Hubertus Heil (SPD), întreprinderea Tönnies este responsabilă pentru daunele provocate și va fi trasă la răspundere, căci din pricina nerespectării unor simple reguli întreaga Vestfalie va fi „în captivitate”. Heil a anunțat și o serie de reforme drastice pentru combaterea neregulilor din industria cărnii: „Trebuie să ne asigurăm de o schimbare durabilă în sistem.” Exploatarea lucrătorilor prin intermediul subcontractorilor trebuie deci să ia sfârșit. 

În Gütersloh, în data de 20 iunie s-au efectuat 5899 de teste, din care 1331 au rezultat pozitive. Întregul personal din cadrul Tönnies se află momentan în carantină. 

Ministrul Sănătății, Jens Spahn, a cerut măsuri imediate de izolare a persoanelor infectate, iar prim-ministrul Armin Laschet a respins momentan ideea unui lockdown regional, având în vedere izolarea zonei în pericol. 

O altă consecință a crizei prezente ar fi inițiativa șefului SPD Norbert Walter Borjan: acesta solicită creșterea prețurilor la produsele din carne, ceea ce ar contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă a lucrătorilor din sector.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Muncitorii ramani sau de alta nationalitate cunosc foarte bune conditiile de acolo, oare de ce continua in acele conditii mizere (asa sunt descrise in presa)? Nu pot angaja un avocat sa traga la raspundere acest angajator sau pe contractori?! Este un pic dubios ca nu reactioneaza... Ambasada Romaniei s-o fi trezit din amorteala?!
    • Like 0
  • Am mai văzut un titlu gen „Drama muncitorilor români din abatorul german”. Nu înțeleg DE CE dramă ? Beneficiau oricum de asistență medicală adecvată la nivel german mai ales acum precum după scandalul ieșit. Salariu cred că le merge într-o proporție și se vor întoarce la muncă pentru că doar nu o să se închidă cel mai mare abator din Germania.. De ce mass media umflă și face să zdrăngăne subiecte care sunt de tratat simplu și fără „înflorituri„ ?
    • Like 4
  • Firmele de subcontractori fenteaza toate normele de munca. Iar firmele mari lucreaza cu ele din acelasi motiv.
    • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      Delia MC Delia MC check icon
      Ei, și acum se pune întrebarea: care sunt firmele de subcontractori? Români ori germani?
      • Like 1
    • @ Delia MC
      check icon
      Germani.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult