Români în abatorul german: dubioasa gestiune COVID-19 din industria cărnii 

Foto: Guliver Getty Images

Scandalurile din industria cărnii nu par să se apropie de vreun sfârșit. Cel puțin, nu de unul prea fericit. Luni, 22 iunie, numărul infectărilor înregistrate în rândurile angajaților de la abatorul Tönnies din localitatea Gütersloh (Vestfalia) a atins 1331, majoritatea persoanelor afectate fiind români, bulgari și polonezi...

Și totuși, coproprietarul întreprinderii, Clemens Tönnies, era ferm convins de a fi procedat corect: el s-a scuzat public pentru neglijența din pricina căreia s-a răspândit virusul, însă gestul a fost departe de a fi suficient. 

Conform ziarului Süddeutsche Zeitung, condițiilor precare de muncă și cazare din cadrul abatorului li s-au adăugat curând și chestiuni de rasism. 

Reporterii au discutat cu câțiva români constituiți într-un grup Facebook, ce au reclamat cele 200 de ore de muncă pe lună și condițiile de cazare, care, în perioada pre-Covid însemnau 3-7 persoane pe cameră. 

În urmă cu 6 săptămâni, lucrătorii angajați nu direct, ci de prin subcontractori (ca în numeroase mari întreprinderi din Germania), au fost supuși unui test Corona, după care au revenit la muncă. Abia 2 săptămâni mai târziu li s-au comunicat rezultatele, fiind imediat trimiși în carantină. Evident, în această dubios de lungă perioadă de așteptare a rezultatelor, mulți alți lucrători s-au infectat. Numeroși români angajați de Tönnies s-au plâns din cauza neregularităților privitoare la orele de muncă prestate sau plata chiriilor. Însă în loc de o remediere a situației, reclamațiile au dus doar la concedieri. Chiar faptul de a vorbi despre condițiile de muncă de la Tönnies era interzis - clauza din contractul încheiat cu firma de intermediere o prevede clar.

Conform cotidianului SZ, din cei 7000 de salariați ai Tönnies, 3500 nu sunt angajați direct, iar aproximativ 2000 sunt români. 

Cauza principală a numărului mare de cazuri de COVID-19 de la Tönnies este așadar reprezentată de condițiile de cazare, numărul insuficient de camere și băi, ce adesea nu corespund nici măcar standardelor de igienă. O altă problemă ar fi și neregulile privind salariul minim: angajații primesc suma promisă, însă sunt nevoiți să lucreze mai multe ore decât prevăzut. Cei care, de-a lungul timpului, acuză dureri cronice, sunt treptat substituiți de către subcontractori. 

Carantina a revelat și alte probleme grave: mulți dintre românii intervievați de SZ au afirmat faptul că medicii de familie nu mai acceptă ca pacienți angajați de la Tönnies, iar supermarketurile au refuzat chiar să servească persoane luate drept români. 

Însuși primul ministru al landului Vestfalia s-a făcut săptămâna trecută (19 iunie) vinovat de afirmații discriminatorii, aspru criticate de opinia publică. La întrebarea „ce spune cazul Tönnies despre relaxarea restricțiilor din land?", Armin Laschet (CDU) replicase: „absolut nimic, pentru că au sosit românii și bulgarii, care au adus cu ei virusul.” Ulterior, ministrul și-a rectificat afirmațiile, dând vina pe condițiile de cazare și subliniind: „În chestiunea virusului, este greșită culpabilizarea persoanelor de orice naționalitate”. 

Conform Ministrului Muncii, Hubertus Heil (SPD), întreprinderea Tönnies este responsabilă pentru daunele provocate și va fi trasă la răspundere, căci din pricina nerespectării unor simple reguli întreaga Vestfalie va fi „în captivitate”. Heil a anunțat și o serie de reforme drastice pentru combaterea neregulilor din industria cărnii: „Trebuie să ne asigurăm de o schimbare durabilă în sistem.” Exploatarea lucrătorilor prin intermediul subcontractorilor trebuie deci să ia sfârșit. 

În Gütersloh, în data de 20 iunie s-au efectuat 5899 de teste, din care 1331 au rezultat pozitive. Întregul personal din cadrul Tönnies se află momentan în carantină. 

Ministrul Sănătății, Jens Spahn, a cerut măsuri imediate de izolare a persoanelor infectate, iar prim-ministrul Armin Laschet a respins momentan ideea unui lockdown regional, având în vedere izolarea zonei în pericol. 

O altă consecință a crizei prezente ar fi inițiativa șefului SPD Norbert Walter Borjan: acesta solicită creșterea prețurilor la produsele din carne, ceea ce ar contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă a lucrătorilor din sector.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp