Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Români uciși pentru că sunt români?

 • Ce s-ar fi întâmplat dacă discursul programat al președintelui Zelensky ar fi fost rostit în Parlamentul României? Ar fi zbierat din bojoci Șoșoacă și gașca lui Simion, agitând telefoane și cartoane. Așa, și? Zelensky ar fi fost cel mult amuzat de maimuțoaica și mistreții lui Putin, când el trăiește de atâta vreme sub amenințarea de a fi ucis de Putin.

 Adevăratul pericol ar fi fost altul: prin contrast cu Volodimir Zelensky, ar fi apărut mai clară imaginea de clănțăi mecanici a parlamentarilor români. O adunătură de actori cabotini care se cred buni, în vreme ce actorul Zelensky, deși i s-a dat un rol înspăimântător de greu, reușește să rămână om. 

Nu am văzut niciodată un politician atât de suprapus cu sine, adică sincer, în relația cu jurnaliștii. Deși vizibil obosit, Zelensky a ascultat cu atenție reală fiecare întrebare, a vrut să înțeleagă exact înainte de a răspunde. N-a fost nicio clipă obstrucționist, să replice cu ceva despre ploaie când a fost întrebat despre grâne. Sau cu „no comment” și „altă întrebare”. N-a fost nici excesiv de amabil, nu s-a dat „popular”, dar n-a fost nici arogant. S-a dovedit mai direct decât jurnaliștii care l-au întrebat aiurea pe Iohannis de ce nu mai ține... Zelensky discursul în Parlament. Și Iohannis a răspuns la fel de stupid.

Mai sus de toate acestea însă, președintele Ucrainei a transmis tot timpul, lumii întregi, intens, indiferent ce spunea, că își sacrifică viața luptând pentru libertatea și demnitatea ucrainenilor. Că este cu adevărat, cum se numea serialul în care juca înainte de a candida la președinție, „În slujba poporului”.

Cu două concluzii am rămas după vizita lui Volodimir Zelensky: că fără el, Ucraina era probabil ocupată de hoarda rusă și că dacă un om ca el ar candida la președinția României, ar pierde. 

•Altă întrebare: de ce n-a catadicsit Victor Orban să se întâlnească cu Klaus Iohannis?

Răspunsul mi se pare cât se poate de limpede, deși nu l-am văzut în media: pentru că Orban nu recunoaște suveranitatea statului român asupra Transilvaniei. „Noi nu am spus că Ardealul și Ținutul Secuiesc sunt unități teritoriale românești”, a declarat astă-vară la Tușnad purtătorul de cuvânt al lui Putin în Europa. Dacă s-ar întâlni cu președintele României, asta ar fi în contradicție cu declarația de mai sus, iar imaginea lui de militant pentru refacerea Ungariei imperiale ar fi diminuată.

Orban vrea să-și păstreze nealterată această atitudine, mizând că va veni momentul dominației Rusiei asupra întregului Est european, iar el va fi răsplătit cu anexarea, parțială sau totală, a Transilvaniei de către Ungaria, ca în 1867 și 1940.

• În Ucraina, mii de civili ucraineni au fost uciși cu sânge rece de hoarda rusă, pentru că erau ucraineni. Copiii care nu au fost omorâți, au fost răpiți și duși în Rusia, în colonii de „reeducare”, pentru că erau ucraineni.

În Israel, mii de civili evrei au fost mitraliați de la șold de măcelarii, pe cât de sadici, pe atât de lași, ai Hamas, pentru că erau evrei. Copii de evrei au fost decapitați pentru că erau copii de evrei.

Mulți dintre români sunt de părere că noi n-avem nicio treabă cu chestiile astea, fie la ei acolo, noi nu vrem să fim plătiți pe card, ci cu bani gheață, pe care să-i ținem la saltea, nu la bancă, urmând pilda crăișorului Simion. Și să se ieftenească beutura și carnea de mici.

Am, deci, o întrebare pentru cititori: puteți să vă imaginați, în contextul evoluțiilor din ultima vreme, că nu e imposibil să vorbim într-o zi despre civili români omorâți pentru că sunt români și copii de români cu gâtul tăiat pentru că sunt copii de români? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult