Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

România, ca o fabrică de ouă Kinder: ce vedem dacă mărim imaginea

Kinder

Reportajul tabloidului britanic The Sun, despre familia de români care ambala jucăriile pentru ouăle Kinder contra unei plăți derizorii, a făcut valuri – de la presa mainstream, până la comentatorii pe Facebook, lumea a sărit ca arsă.

Reportajul făcut de jurnaliștii englezi ridică mari semne de întrebare privind veridicitatea informațiilor relatate – femeia din reportaj nu e angajată a companiei subcontractate (deși subcontractorul admite că a subcontractat la rândul lui) și dezminte afirmațiile făcute în interviu, cum ar fi că propiii copii ar fi muncit 13 ore pe zi, iar familia are un automobil în curte.

Dacă acest caz e un fals, precum reportajul de la Sky News, rămâne de văzut.

Dar nu putem exclude nici ipoteza că femeia, speriată că își va pierde copiii și job-ul, a bătut în retragere și că adevărul e undeva pe la mijloc. La urma urmei, există antecedente în care informațiile din reportaje care scot la iveală exploatarea și condițiile de muncă grele au fost dezmințite chiar de persoanele sursă, de spaimă sau la presiunea patronilor.

De remarcat graba cu care presa și o parte din komentariatul de pe Facebook s-au repezit să descopere hibele reportajului – vezi, Doamne, apartamentul are plasmă TV în casă, femeia are manichiura făcută etc.

Refuzăm să admitem că munca în România e penibilă, prost plătită, generatoare de situații dramatice și căutăm tot soiul de argumente pentru a nega acest crunt adevăr.

Presa abundă de reportaje în care ziariștii arată cum investitorii nu găsesc forță de muncă pentru că oamenii preferă să trăiască din ajutoare sociale, spun că românii sunt leneși și nu vor să muncească, dar ignoră modul în care sunt exploatați muncitorii (aici, aici, aici și aici doar câteva exemple). În fața unor asemena afirmații, reacția este una de acceptare aproape necondiționată a ceea ce prezintă presa - nimic nu ne sună fals, nu simțim nevoia nici unor lămuriri suplimentare. „Sunt leneși” este o explicație mai mult decât suficientă.

Asta e România din aceste reportaje – o țară în care patronul e erou și lucrătorul pe salariu minim un fraier pentru că nu a devenit antreprenor. Iar asistatul social e un soi de sub-om.

În ton cu moda vremii, Ministerul Muncii scoate la iveală faptul că în anul 2015 au fost încasate în mod necuvenit 82.000 de cazuri de ajutoare sociale și anunță cruciada împotriva fraudării sistemului.

Suma totală plătită pentru aceste ajutoare necuvenite este de 31 milioane de lei, așadar în medie vorbim de o sumă de 405 lei pe an pentru fiecare caz de ajutor necuvenit. Sau de 33 de lei pe lună.

Întrebarea pe care nu l-am auzit nici pe ministru și nici pe alții să și-o pună este – ce fel de țară e aceea în care un om fentează sistemul pentru 33 de lei pe lună? Ce îl împinge să o facă? Oare nu cumva cei 33 de lei - cât două cafele în Centrul vechi – fac  o mare diferență pentru el?

Este foarte bine că ne luptăm cu frauda, dar oare în felul ăsta rezolvăm problema?

Mai mult, nici nu e clar cât e fraudă și cât e eroare birocratică, deși ministrul Pîslaru se grăbește să scoată la înaintare imaginea-clișeu a Mercedesului parcat la poarta asistatului,

Acest tip de abordare, dincolo de faptul că aduce o imagine distorsionată și falsă în prim plan  - aceea a asistatului ghiftuit și cu Mercedes - nu rezolvă problema pe fond. 

Categoric, de multe ori ajutoarele sociale nu au urmărit eliminarea sărăciei, ci au fost folosite pentru menținerea în dependență a celor săraci și transformarea lor în masă de manevră electorală. Ceea ce face Ministrul Muncii e să încerce să rupă lanțul dependenței, dar nu pare foarte preocupat de cauzele sărăciei. Mulți români muncesc, dar rămân săraci, pentru că munca e prost plătită în România și nu te scoate întotdeauna din sărăcie. 

Procentul românilor care lucrează, dar sunt sub pragul sărăciei este în creștere constantă, chiar dacă ne lăudăm cu creștere economică – în 2015, procentul de working poor s-a ridicat la aproape 19%, adică de două ori şi ceva mai mult decât media la nivelul UE 28 şi la distanţă enormă faţă de alţi vecini,  la fel de săraci, precum Bulgaria (7.7%).

Dacă s-ar dori cu adevărat eliminarea sărăciei, atunci s-ar vorbi și despre necesitatea creșterii cheltuielilor pentru asistență socială. În prezent, România cheltuie 1,3% din PIB pentru asistență socială, față de 5% media europeană, iar procentul e în continuă scădere (în 2010 era 2,3%). Dacă în paralel cu eliminarea fraudei nu vorbim de eliminarea sărăciei prin creșterea bugetului, degeaba ne luptăm cu frauda.

Eliminarea sărăciei nu se poate face în paradigma actuală, în care tot ce ne propunem este lupta cu frauda din sistemul de asistență socială și activarea asistaților sociali, pentru a-i arunca pe o piață în care salariile oferite sunt mizerabile și condițiile de muncă seamănă prea mult cu cele din reportajul The Sun.

Reportajul The Sun poate fi fals, însă realitatea pe care o arată nu e, paradoxal, una falsă.

Dacă vom continua să gândim în paradigma propusă de minister nu vom face decât să avem mai mulți săraci care lucrează.

Munca grea şi intensivă nu este nicidecum o soluţie pentru ieşirea din sărăcie, aşa cum susțin cu tărie unii: în gospodăriile cu intensitate înaltă a muncii, procentul celor aflaţi în risc de sărăcie este de 15%, de aproximativ trei ori mai mult decât media statelor UE. Să mai amintim că în ultimii 5 ani numărul contractelor de muncă pe salariu minim s-a triplat, ajungând de la aproape cinci sute de mii în 2011, la 1 milion și jumătate în 2015. Sau faptul că 86% din contractele din România se situează sub nivelul salariului mediu pe economie. Atenție, vorbim de contracte, nu de locuri de muncă!

Este necesară o creștere a nivelului salarial, pentru a ajusta salariile la prețuri. Un studiu recent al IER ne arată că, în România, convergența prețurilor cu UE 28 este de 52%, în timp ce convergența salariilor e de doar 20%. Adică, avem prețuri la jumătate cât media europeană și salarii de doar 20% din această medie. Știm că avem productivitate a muncii scăzută, totuși, convergența productivității muncii pe ora lucrată față de media UE 28 e de 53%. Singurul capitol unde suntem restanțieri fără drept de apel este convergența salariilor. Ceea ce face ca întreaga Românie să fie aidoma unui loc de muncă prost plătit pentru producătorul de ouă Kinder.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mihaela check icon
    este un mare ADEVAR!Procentul românilor care lucrează, dar sunt sub pragul sărăciei este în creștere constantă, chiar dacă ne lăudăm cu creștere economică – în 2015, procentul de working poor s-a ridicat la aproape 19%, adică de două ori şi ceva mai mult decât media la nivelul UE 28 şi la distanţă enormă faţă de alţi vecini, la fel de săraci, precum Bulgaria (7.7%).
    • Like 0
  • Foarte bună analiză, felicitări!
    • Like 1
  • sa nu va mirati cand se va "descoperii" ca este vorba de false ouă Kinder. amintiti-va de cafeaua Jacobs falsificata la Timisoara de un arabete libian :) si vanduta numai in romania ... inca nu aparuse "afacerea farma" :)
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Repet întrebarea: legal vorbind copii n-au voie să muncească. Sau greşesc şi nu cunosc bine situaţia?
    • Like 1
    • @ Valentin
      Munca copiilor este ilegala, evident.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Legal, doar de la 16 ani pot muncii copiii, cu acordul parintilor, 4 ore pe zi, cu pauza la fiecare ora. Este interzis sa manevreze obiecte mai grele de 4kg. Cel putin, asa era pana anii trecuti.
      • Like 1
    • @ DAn Petric
      mihaela check icon
      copiii pot munci cu contract de munca si dispensa de la parinti de la 14 ani .
      • Like 0
    • @ DAn Petric
      mihaela check icon
      In ce conditii pot fi minorii angajati sau folositi ca zilieri
      In momentul de fata, legislatia muncii permite minorilor sa lucreze ca salariati sau ca zilieri, insa numai dupa atingerea unei varste minime si numai daca sunt respectate anumite conditii stricte. Angajatorii si beneficiarii care nu respecta aceste reguli risca atat pedepse cu inchisoarea, cat si amenzi contraventionale.
      pub Pensia mea cat va fi? Afla cate pensii ai si de cate ai nevoie pentru o batranete linistita.
      Autor
      Alexandru Boiciuc
      19 Mai 2015
      2 comentarii
      Printează articol

      Varsta minima legala la care persoanele fizice pot fi incadrate in munca este de 15 ani, dupa cum prevede Codul muncii, iar angajarea minorilor care n-au atins acest prag este interzisa.


      In baza reglementarilor actuale, capacitatea de munca este dobandita odata cu implinirea varstei de 16 ani. Insa in anumite conditii si copiii de 15 ani au posibilitatea de a se angaja, daca parintii isi dau acordul in acest sens si daca este vorba de activitati adecvate varstei.

      "Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala", este subliniat in actul normativ.

      Atentie! In situatia in care parintii sau reprezentantii legali isi retrag acordul, contractul salariatului cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani inceteaza de drept.

      In mod obisnuit, pentru salariatii cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de opt ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Pentru cei care au mai putin de 18 ani, durata timpului de munca este cu doua ore mai mica pe zi si cu zece ore mai mica pe saptamana (adica sase, respectiv 30 de ore).

      In acelasi timp, pana la implinirea varstei de 18 ani, minorii nu pot fi pusi sa presteze munca suplimentara si nici munca de noapte (munca de noapte este considerata a fi cea prestata intre orele 22:00 si 6:00).

      Referitor la repausurile periodice, Codul muncii stabileste ca tinerii de pana la 18 ani au dreptul la o pauza de masa de cel putin 30 de minute, atunci cand lucreaza zilnic mai mult de patru ore si jumatate. Pe deasupra, aceasta categorie de salariati beneficiaza si de un concediu de odihna suplimentar de minimum trei zile lucratoare, pe langa cele (cel putin) 20 de zile la care are dreptul anual orice angajat.

      De retinut este si ca tinerii de pana la 18 ani nu pot fi angajati in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase.

      Important! Angajatorii care incadreaza in munca minori care au mai putin de 15 ani risca sa fie pedepsiti cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda. De asemenea, aceeasi pedeapsa este aplicabila si pentru folosirea copiilor la prestarea de activitati prin care se incalca prevederile legale referitoare la regimul de munca al minorilor.

      Nici zilierii minori n-au voie sa lucreze mai mult de sase ore pe zi

      In prezent, minorii pot fi folositi si ca zilieri, pentru cel mult sase ore pe zi, in baza prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri. Totodata, durata saptamanala nu poate depasi 30 de ore de munca.

      "Zilierul minor nu va efectua activitate in timpul noptii. Chiar daca partile convin un numar mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel putin opt ore de munca", scrie in Legea nr. 52/2011.

      La fel ca in cazul salariatilor, nici lucratorii minori nu pot sa desfasoare activitate de zilier daca n-au cel putin 15 ani impliniti. "O persoana poate desfasura activitati ca zilier numai daca a implinit varsta de cel putin 16 ani. Prin exceptie (...), minorii cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani pot desfasura activitate ca zilieri numai cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali", scrie in Legea nr. 52/2011.

      Tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani pot sa desfasoare doar activitati potrivite cu dezvoltarea lor fizica si cu aptitudinile de care dau dovada, insa numai daca in acest fel nu le sunt incalcate dreptul la dezvoltare fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, dreptul la educatie. In plus sanatatea nu trebuie sa le fie pusa in pericol.

      Beneficiarii care folosesc copii de 15-18 ani la prestarea de activitati necalificate cu caracter ocazional trebuie sa respecte toate prevederile legale care fac referire la protectia minorilor la locul de munca.

      Activitatea zilierului este realizata in baza acordului de vointa al partilor, nefiind necesara incheierea in scris a unui contract individual de munca. Aceasta poate fi prestata in domenii precum agricultura, silvicultura, pescuit, comert sau publicitate.

      Important! Cei care nu respecta conditiile legale de varsta si de munca la folosirea zilierilor minori pot fi amendati cu 6.000 de lei.

      Nota: Mai multe informatii despre folosirea zilierilor in 2015 puteti gasi in acest articol.

      Copiii sub 15 ani pot castiga bani ca dansatori, actori sau sportivi

      De curand, Guvernul a introdus reglementari specifice pentru copiii care castiga bani, in baza unui contract, din domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling.

      Astfel, potrivit Hotararii Guvernului nr. 75/2015, copiii pot sa presteze activitati platite in aceste domenii, chiar daca au o varsta mai mica de 15 ani, in calitate de:

      actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat la manifestari cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzica sau interpretare, dar si orice alte concursuri sau activitati de scena;
      actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat sau model la filmari pentru filme artistice, filmari, inregistrari sau emisiuni in direct pentru radio si televiziune, cu sau fara scopuri publicitare;
      figurant sau model la sedinte foto, cu sau fara scopuri publicitare;
      figurant sau model la prezentari de moda;
      sportiv profesionist in sportul de performanta.
      In aceste situatii, organizatorii trebuie sa incheie cu parintii contracte care sa respecte prevederile Codului civil. "Copilul poate presta activitati remunerate (...) in baza contractelor incheiate intre organizator si parinti/reprezentantul legal al copilului ori, dupa caz, direct cu acesta, in cazul copilului care a implinit 14 ani, cu incuviintarea prealabila a parintilor/reprezentantului legal. Contractul se incheie cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare", dispune actul normativ amintit.

      Organizatorii sunt obligati sa respecte anumite conditii stricte atunci cand se ocupa de desfasurarea activitatilor platite la care iau parte copii. De exemplu, hotararea Executivului stabileste ca, in functie de varsta, minorii pot sa presteze activitati doar intre orele 9:00-17:00 (copiii cu varsta sub cinci ani), 8:00-20:00 (intre cinci si 12 ani) si 7:00-22:00 (peste 12 ani).

      Atentie! Copiii au voie sa presteze activitati platite doar dupa ce parintii informeaza in prealabil serviciul public de asistenta sociala. In caz contrar, acestia risca sa primeasca amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei.
      • Like 1
  • Am urmarit pe un post de televiziune reportajul prezentat si mi-a atras atentia ca in imagini , aparea in spatele doamnei , alternativ un televizor modern si unul de tip vechi, deci ceva era trucat!Probabil nici nu se doreste aflarea adevarului, preferam cu totii sa lasam lucrurile in ceata...Cum este in mare parte realitatea din Romania !
    • Like 2
  • check icon
    Ar fi devenit si mai relevant daca s-af fi realizat o comparatie si separat pe multinationale fiindca acestea, multinationale fiind, ar trebui sa aiba proceduri de gestionare a resurselor umane similare cu cele din alte tari mai civilizate. Pe de alta parte cred ca s-ar fi scos la lumina si faptul ca multinationalele sustin saracia prin asigurarea unor venturi sub cheltuielile rezonabile pentru marea majoritate a angajatilor. Ar mai trebui vazut si daca au valoare sociala dincolo de invocarea contributiilor la bugetele de asigurari sociale si de sanatate, adica daca participa la dezvoltarea comunitara, la dezvoltarea de infrastructura, la dezvoltare de industrii orizontale, la dezvoltarea resurselor umane si daca da in ce masura? Ce capitalizeaza societatea din activitatile derulate de multinationale? Cum justifica guvernul acordarea de exceptii la codul fiscal, fiindca aceste multinationale isi negociaza prezenta prin obtinerea de facilitati fiscale, facilitati care se reflecta exclusiv in profitul repatriat - adica cu valoare de participare zero la dezvoltarea economica.
    Asigurand in majoritatea cazurilor doar minimul pe economie aduce in stare de dependenta angajatii, care nu pot nici sa se lase de lucru fiindca nu pot trai fara banii aia mizerabili si nici sa iasa din saracie fiindca banii sunt mizerabili.
    Consider ca intr-un stat de drept nu ar fi permisa negocierea codului fiscal - imposibilitate sugerata si in Constitutia Romaniei - pentru o firma sau alta, decat in masura in care, de reducerile/facilitatile obtinute, ar beneficia toate firmele, adica si cele romanesti.
    Fara sa pretind ca ma pricep as spune ca o reducere masiva a impozitului pe munca ar conduce la o crestere mare, o dublare sau triplare, a motivarii pentru angajare si o diminuare drastica a interesului pentru munca la negru si la gri. Acest fapt s-ar reflecta in iesirea de la negru si gri a evaziunii pe contributii si ar genera un val de start-upuri, care in termen scurt ar reusi sa compenseze minusul contabil la buget.
    Veti spune ca nu sunt bani. Iar eu va voi spune ca bani sunt. Asas cum s-au luat 20 de miliarde pentru banci - niste firme multinationale care isi repatriaza veniturile - tot asa s-ar putea gasi bani si pentru societatea romaneasca si pentru viitorul ei. Doar ca pentru asta iti trebuie curaj. Curaj ca a lui Basescu dar mult mai multa minte si interes.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Totuşi munca nu e interzisă pentru copii? Nu spun de dat cu aspiratorul, dar munca ştiam că e interzisă.
    • Like 0
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      care munca o cunosti fiind interzisa ?....aceea de a ajuta familia pentru un trai mai bun ?....o masa buna ?....o jucarie ?....sunt sute de familii unde fiecare face munca dupa puterile varstei , in folosul familiei .. nu vad ce este rau in asemenea situatie .
      • Like 1
    • @ mihaela
      Valentin check icon
      N-aţi înţeles întrebarea, eu n-am întrebat dacă e bine sau rău, am întrebat doar dacă e legal sau nu.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Munca minorilor pana in 16 ani e interisa. Ramane de dovedit ca aici era munca, in sensul definit de lege, sau dadeau o mana de ajutor mamei.
      • Like 1
    • @ Valentin
      complicat. Sunt sute de mii de copii la tara care muncesc in gospodarie ( si nu la spalat vasele sau maturat) ci a munca campului de la cativa ani. Fara aceasta munca familia si copiii ar muri de foame asa ca... in romania munca e aparent interzisa pentru copii.
      • Like 2
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      munca nu este interzisa nimanui ..............! unde traiesti omule bun ?....
      • Like 0
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      Programul de munca al minorilor este de 6 ore/zi, 30 de ore/saptamana, potrivit articolului 112, alineatul 2 din Codul muncii. Acest program de lucru, considerat program normal in cazul minorilor, se va acorda cel putin salariul minim pe economie si nu proratat la cele 6 ore lucrate.ELEMENTE SPECIFICE IN CONTRACTUL DE MUNCA AL MINORILOR
      Programul de munca al minorilor este de 6 ore/zi, 30 de ore/saptamana, potrivit articolului 112, alineatul 2 din Codul muncii. Acest program de lucru, considerat program normal in cazul minorilor, se va acorda cel putin salariul minim pe economie si nu proratat la cele 6 ore lucrate.

      Minorii, potrivit conditiilor de munca,:

      nu pot presta activitate in locuri de munca in care exista conditii periculoase, nocive sau grele, articolul 13, alineatul 5;
      nu pot efectua ore suplimentare, conform articolului 124;
      nu pot efectua munca de noapte, conform articolului 128;
      beneficiaza de pauza de masa de cel putin 30 de minute, daca programul zilnic depaseste 4 ore si jumatate;
      beneficiaza, pe langa dreptul la concediul de odihna anual de 20 de zile lucratoare, de un concediu de odihna suplimentar de 3 zile lucratoare, conform articolului 147.
      Intrucat nu exista o reglementare speciala pentru minorii in varsta de pana la 18 ani cu privire la zilele de repaus saptamanal, ei pot lucra in zilele de repaus saptamanal in conditiile reglementate de Codul muncii, cu respectarea timpului de lucru de maximum 6 ore pe zi.

      Angajatul minor are obligatia sa respecte conditiile cu privire la legislatia muncii impuse de angajator pe intreaga perioada de salarizare. Astfel, este sarcina angajatorului sa impuna cadrul legal corespunzator.
      • Like 0
    • @ Victoria Stoiciu
      mihaela check icon
      ELEMENTE SPECIFICE IN CONTRACTUL DE MUNCA AL MINORILOR
      Programul de munca al minorilor este de 6 ore/zi, 30 de ore/saptamana, potrivit articolului 112, alineatul 2 din Codul muncii. Acest program de lucru, considerat program normal in cazul minorilor, se va acorda cel putin salariul minim pe economie si nu proratat la cele 6 ore lucrate.

      ............La implinirea varstei de 16 ani, orice minor se poate angaja in munca fara niciun acord din partea parintilor sau reprezentantilor legali. In cazul minorilor intre 15 si 16 ani, Codul muncii prevede conditii in plus la angajare, respectiv acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala..........

      nu pot presta activitate in locuri de munca in care exista conditii periculoase, nocive sau grele, articolul 13, alineatul 5;
      nu pot efectua ore suplimentare, conform articolului 124;
      nu pot efectua munca de noapte, conform articolului 128;
      beneficiaza de pauza de masa de cel putin 30 de minute, daca programul zilnic depaseste 4 ore si jumatate;
      beneficiaza, pe langa dreptul la concediul de odihna anual de 20 de zile lucratoare, de un concediu de odihna suplimentar de 3 zile lucratoare, conform articolului 147.
      Intrucat nu exista o reglementare speciala pentru minorii in varsta de pana la 18 ani cu privire la zilele de repaus saptamanal, ei pot lucra in zilele de repaus saptamanal in conditiile reglementate de Codul muncii, cu respectarea timpului de lucru de maximum 6 ore pe zi.

      Angajatul minor are obligatia sa respecte conditiile cu privire la legislatia muncii impuse de angajator pe intreaga perioada de salarizare. Astfel, este sarcina angajatorului sa impuna cadrul legal corespunzator.
      • Like 0
    • @ Victoria Stoiciu
      mihaela check icon
      Varsta minima legala la care persoanele fizice pot fi incadrate in munca este de 15 ani, dupa cum prevede Codul muncii, iar angajarea minorilor care n-au atins acest prag este interzisa.
      • Like 0
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      Varsta minima legala la care persoanele fizice pot fi incadrate in munca este de 15 ani, dupa cum prevede Codul muncii, iar angajarea minorilor care n-au atins acest prag este interzisa.
      • Like 0
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      In ce conditii pot fi minorii angajati sau folositi ca zilieri
      In momentul de fata, legislatia muncii permite minorilor sa lucreze ca salariati sau ca zilieri, insa numai dupa atingerea unei varste minime si numai daca sunt respectate anumite conditii stricte. Angajatorii si beneficiarii care nu respecta aceste reguli risca atat pedepse cu inchisoarea, cat si amenzi contraventionale.
      pub Pensia mea cat va fi? Afla cate pensii ai si de cate ai nevoie pentru o batranete linistita.
      Autor
      Alexandru Boiciuc
      19 Mai 2015
      2 comentarii
      Printează articol

      Varsta minima legala la care persoanele fizice pot fi incadrate in munca este de 15 ani, dupa cum prevede Codul muncii, iar angajarea minorilor care n-au atins acest prag este interzisa.


      In baza reglementarilor actuale, capacitatea de munca este dobandita odata cu implinirea varstei de 16 ani. Insa in anumite conditii si copiii de 15 ani au posibilitatea de a se angaja, daca parintii isi dau acordul in acest sens si daca este vorba de activitati adecvate varstei.

      "Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala", este subliniat in actul normativ.

      Atentie! In situatia in care parintii sau reprezentantii legali isi retrag acordul, contractul salariatului cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani inceteaza de drept.

      In mod obisnuit, pentru salariatii cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de opt ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Pentru cei care au mai putin de 18 ani, durata timpului de munca este cu doua ore mai mica pe zi si cu zece ore mai mica pe saptamana (adica sase, respectiv 30 de ore).

      In acelasi timp, pana la implinirea varstei de 18 ani, minorii nu pot fi pusi sa presteze munca suplimentara si nici munca de noapte (munca de noapte este considerata a fi cea prestata intre orele 22:00 si 6:00).

      Referitor la repausurile periodice, Codul muncii stabileste ca tinerii de pana la 18 ani au dreptul la o pauza de masa de cel putin 30 de minute, atunci cand lucreaza zilnic mai mult de patru ore si jumatate. Pe deasupra, aceasta categorie de salariati beneficiaza si de un concediu de odihna suplimentar de minimum trei zile lucratoare, pe langa cele (cel putin) 20 de zile la care are dreptul anual orice angajat.

      De retinut este si ca tinerii de pana la 18 ani nu pot fi angajati in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase.

      Important! Angajatorii care incadreaza in munca minori care au mai putin de 15 ani risca sa fie pedepsiti cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda. De asemenea, aceeasi pedeapsa este aplicabila si pentru folosirea copiilor la prestarea de activitati prin care se incalca prevederile legale referitoare la regimul de munca al minorilor.

      Nici zilierii minori n-au voie sa lucreze mai mult de sase ore pe zi

      In prezent, minorii pot fi folositi si ca zilieri, pentru cel mult sase ore pe zi, in baza prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri. Totodata, durata saptamanala nu poate depasi 30 de ore de munca.

      "Zilierul minor nu va efectua activitate in timpul noptii. Chiar daca partile convin un numar mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel putin opt ore de munca", scrie in Legea nr. 52/2011.

      La fel ca in cazul salariatilor, nici lucratorii minori nu pot sa desfasoare activitate de zilier daca n-au cel putin 15 ani impliniti. "O persoana poate desfasura activitati ca zilier numai daca a implinit varsta de cel putin 16 ani. Prin exceptie (...), minorii cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani pot desfasura activitate ca zilieri numai cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali", scrie in Legea nr. 52/2011.

      Tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani pot sa desfasoare doar activitati potrivite cu dezvoltarea lor fizica si cu aptitudinile de care dau dovada, insa numai daca in acest fel nu le sunt incalcate dreptul la dezvoltare fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, dreptul la educatie. In plus sanatatea nu trebuie sa le fie pusa in pericol.

      Beneficiarii care folosesc copii de 15-18 ani la prestarea de activitati necalificate cu caracter ocazional trebuie sa respecte toate prevederile legale care fac referire la protectia minorilor la locul de munca.

      Activitatea zilierului este realizata in baza acordului de vointa al partilor, nefiind necesara incheierea in scris a unui contract individual de munca. Aceasta poate fi prestata in domenii precum agricultura, silvicultura, pescuit, comert sau publicitate.

      Important! Cei care nu respecta conditiile legale de varsta si de munca la folosirea zilierilor minori pot fi amendati cu 6.000 de lei.

      Nota: Mai multe informatii despre folosirea zilierilor in 2015 puteti gasi in acest articol.

      Copiii sub 15 ani pot castiga bani ca dansatori, actori sau sportivi

      De curand, Guvernul a introdus reglementari specifice pentru copiii care castiga bani, in baza unui contract, din domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling.

      Astfel, potrivit Hotararii Guvernului nr. 75/2015, copiii pot sa presteze activitati platite in aceste domenii, chiar daca au o varsta mai mica de 15 ani, in calitate de:

      actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat la manifestari cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzica sau interpretare, dar si orice alte concursuri sau activitati de scena;
      actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat sau model la filmari pentru filme artistice, filmari, inregistrari sau emisiuni in direct pentru radio si televiziune, cu sau fara scopuri publicitare;
      figurant sau model la sedinte foto, cu sau fara scopuri publicitare;
      figurant sau model la prezentari de moda;
      sportiv profesionist in sportul de performanta.
      In aceste situatii, organizatorii trebuie sa incheie cu parintii contracte care sa respecte prevederile Codului civil. "Copilul poate presta activitati remunerate (...) in baza contractelor incheiate intre organizator si parinti/reprezentantul legal al copilului ori, dupa caz, direct cu acesta, in cazul copilului care a implinit 14 ani, cu incuviintarea prealabila a parintilor/reprezentantului legal. Contractul se incheie cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare", dispune actul normativ amintit.

      Organizatorii sunt obligati sa respecte anumite conditii stricte atunci cand se ocupa de desfasurarea activitatilor platite la care iau parte copii. De exemplu, hotararea Executivului stabileste ca, in functie de varsta, minorii pot sa presteze activitati doar intre orele 9:00-17:00 (copiii cu varsta sub cinci ani), 8:00-20:00 (intre cinci si 12 ani) si 7:00-22:00 (peste 12 ani).

      Atentie! Copiii au voie sa presteze activitati platite doar dupa ce parintii informeaza in prealabil serviciul public de asistenta sociala. In caz contrar, acestia risca sa primeasca amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei.
      • Like 0
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      acum cred ca vei sti aproape totul .........
      • Like 0
    • @ Victoria Stoiciu
      mihaela check icon
      In ce conditii pot fi minorii angajati sau folositi ca zilieri
      In momentul de fata, legislatia muncii permite minorilor sa lucreze ca salariati sau ca zilieri, insa numai dupa atingerea unei varste minime si numai daca sunt respectate anumite conditii stricte. Angajatorii si beneficiarii care nu respecta aceste reguli risca atat pedepse cu inchisoarea, cat si amenzi contraventionale.
      pub Pensia mea cat va fi? Afla cate pensii ai si de cate ai nevoie pentru o batranete linistita.
      Autor
      Alexandru Boiciuc
      19 Mai 2015
      2 comentarii
      Printează articol

      Varsta minima legala la care persoanele fizice pot fi incadrate in munca este de 15 ani, dupa cum prevede Codul muncii, iar angajarea minorilor care n-au atins acest prag este interzisa.


      In baza reglementarilor actuale, capacitatea de munca este dobandita odata cu implinirea varstei de 16 ani. Insa in anumite conditii si copiii de 15 ani au posibilitatea de a se angaja, daca parintii isi dau acordul in acest sens si daca este vorba de activitati adecvate varstei.

      "Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala", este subliniat in actul normativ.

      Atentie! In situatia in care parintii sau reprezentantii legali isi retrag acordul, contractul salariatului cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani inceteaza de drept.

      In mod obisnuit, pentru salariatii cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de opt ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Pentru cei care au mai putin de 18 ani, durata timpului de munca este cu doua ore mai mica pe zi si cu zece ore mai mica pe saptamana (adica sase, respectiv 30 de ore).

      In acelasi timp, pana la implinirea varstei de 18 ani, minorii nu pot fi pusi sa presteze munca suplimentara si nici munca de noapte (munca de noapte este considerata a fi cea prestata intre orele 22:00 si 6:00).

      Referitor la repausurile periodice, Codul muncii stabileste ca tinerii de pana la 18 ani au dreptul la o pauza de masa de cel putin 30 de minute, atunci cand lucreaza zilnic mai mult de patru ore si jumatate. Pe deasupra, aceasta categorie de salariati beneficiaza si de un concediu de odihna suplimentar de minimum trei zile lucratoare, pe langa cele (cel putin) 20 de zile la care are dreptul anual orice angajat.

      De retinut este si ca tinerii de pana la 18 ani nu pot fi angajati in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase.

      Important! Angajatorii care incadreaza in munca minori care au mai putin de 15 ani risca sa fie pedepsiti cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda. De asemenea, aceeasi pedeapsa este aplicabila si pentru folosirea copiilor la prestarea de activitati prin care se incalca prevederile legale referitoare la regimul de munca al minorilor.

      Nici zilierii minori n-au voie sa lucreze mai mult de sase ore pe zi

      In prezent, minorii pot fi folositi si ca zilieri, pentru cel mult sase ore pe zi, in baza prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri. Totodata, durata saptamanala nu poate depasi 30 de ore de munca.

      "Zilierul minor nu va efectua activitate in timpul noptii. Chiar daca partile convin un numar mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel putin opt ore de munca", scrie in Legea nr. 52/2011.

      La fel ca in cazul salariatilor, nici lucratorii minori nu pot sa desfasoare activitate de zilier daca n-au cel putin 15 ani impliniti. "O persoana poate desfasura activitati ca zilier numai daca a implinit varsta de cel putin 16 ani. Prin exceptie (...), minorii cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani pot desfasura activitate ca zilieri numai cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali", scrie in Legea nr. 52/2011.

      Tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani pot sa desfasoare doar activitati potrivite cu dezvoltarea lor fizica si cu aptitudinile de care dau dovada, insa numai daca in acest fel nu le sunt incalcate dreptul la dezvoltare fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, dreptul la educatie. In plus sanatatea nu trebuie sa le fie pusa in pericol.

      Beneficiarii care folosesc copii de 15-18 ani la prestarea de activitati necalificate cu caracter ocazional trebuie sa respecte toate prevederile legale care fac referire la protectia minorilor la locul de munca.

      Activitatea zilierului este realizata in baza acordului de vointa al partilor, nefiind necesara incheierea in scris a unui contract individual de munca. Aceasta poate fi prestata in domenii precum agricultura, silvicultura, pescuit, comert sau publicitate.

      Important! Cei care nu respecta conditiile legale de varsta si de munca la folosirea zilierilor minori pot fi amendati cu 6.000 de lei.

      Nota: Mai multe informatii despre folosirea zilierilor in 2015 puteti gasi in acest articol.

      Copiii sub 15 ani pot castiga bani ca dansatori, actori sau sportivi

      De curand, Guvernul a introdus reglementari specifice pentru copiii care castiga bani, in baza unui contract, din domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling.

      Astfel, potrivit Hotararii Guvernului nr. 75/2015, copiii pot sa presteze activitati platite in aceste domenii, chiar daca au o varsta mai mica de 15 ani, in calitate de:

      actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat la manifestari cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzica sau interpretare, dar si orice alte concursuri sau activitati de scena;
      actor, figurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat sau model la filmari pentru filme artistice, filmari, inregistrari sau emisiuni in direct pentru radio si televiziune, cu sau fara scopuri publicitare;
      figurant sau model la sedinte foto, cu sau fara scopuri publicitare;
      figurant sau model la prezentari de moda;
      sportiv profesionist in sportul de performanta.
      In aceste situatii, organizatorii trebuie sa incheie cu parintii contracte care sa respecte prevederile Codului civil. "Copilul poate presta activitati remunerate (...) in baza contractelor incheiate intre organizator si parinti/reprezentantul legal al copilului ori, dupa caz, direct cu acesta, in cazul copilului care a implinit 14 ani, cu incuviintarea prealabila a parintilor/reprezentantului legal. Contractul se incheie cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare", dispune actul normativ amintit.

      Organizatorii sunt obligati sa respecte anumite conditii stricte atunci cand se ocupa de desfasurarea activitatilor platite la care iau parte copii. De exemplu, hotararea Executivului stabileste ca, in functie de varsta, minorii pot sa presteze activitati doar intre orele 9:00-17:00 (copiii cu varsta sub cinci ani), 8:00-20:00 (intre cinci si 12 ani) si 7:00-22:00 (peste 12 ani).

      Atentie! Copiii au voie sa presteze activitati platite doar dupa ce parintii informeaza in prealabil serviciul public de asistenta sociala. In caz contrar, acestia risca sa primeasca amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei.
      • Like 0
  • foarte bine zis, Victoria!
    • Like 0
  • Excepțional articol. Felicitări. Nu am urmărit comentariile feibuiciștilor dar pariez că o fi fost vreunul pe care îl rodea grija dacă acei copii erau spălați pe mîini.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Cam toţi ne aflăm într-o stare deplorabilă şi găsim pe net numeroase reportaje cu americani care şi-au pierdut casele şi locuiesc în parcări, în rulote sau furgonete. Vedem oraşe fantomă, invadate de şobolani şi câini vagabonzi.

    E criză totuşi, şi să sperăm că va rămâne astfel şi nu va evolua în depresiune.
    • Like 1
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      vai tu !?.....
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult