Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România impune multinaționalelor noi obligații de raportare fiscală

multinationale

Foto Getty Images

La data de 1 septembrie 2022, România a publicat Ordinul nr. 2048, care implementează Directiva UE privind raportarea țară cu țară (UE) 2021/2101. Acesta aduce modificări semnificative pentru companiile care operează în România, deoarece obligă anumite multinaționale să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează.

Directiva privind raportarea țară cu țară face parte din demersul mai larg al UE de a promova transparența și o atitudine responsabilă vizavi de aspectele fiscale. Aceasta obligă companiile multinaționale cu o cifră de afaceri consolidată de cel puțin 750 de milioane de euro să raporteze anumite informații financiare și fiscale, acoperind fiecare jurisdicție în care operează.

Potrivit Ordinului nr. 2048, obligația de raportare se va aplica multinaționalelor care sunt rezidente în România și au o cifră de afaceri consolidată de 750 de milioane de euro sau mai mult pentru exercițiul financiar începând cu 1 ianuarie 2023. Informațiile care trebuie raportate includ, printre altele, natura activităților desfășurate în fiecare jurisdicție, numărul de angajați, veniturile înregistrate, profiturile înregistrate și impozitele declarate și plătite. Implementarea directivei în România se așteaptă să consolideze capacitatea autorităților fiscale de a identifica tentativele de evaziune fiscală și de transfer de profit de către companiile multinaționale. Prin cerința de a raporta aceste informații, autoritățile fiscale vor putea înțelege mai bine cum operează companiile multinaționale și cum își alocă profiturile între diferite jurisdicții.

Este important ca grupurile multinaționale afectate să se pregătească pentru aceste obligații de raportare, deoarece nerespectarea noilor cerințe poate duce la sancțiuni și la afectarea reputației companiilor. Multinaționalele vor trebui să se asigure că au sisteme și procese implementate pentru a colecta informațiile necesare și a le raporta cu exactitate și în timp util.

Există și unele provocări în calea implementării acestei raportări, care țin de capacitatea autorităților fiscale române de a gestiona și administra informațiile obținute prin acest demers, dar și de a se coordona cu instituții fiscale din alte jurisdicții. De asemenea, pentru a aplica această directivă, autoritățile fiscale române au nevoie de instrumente specifice pentru a detecta și investiga cazurile de evaziune fiscală, iar pentru aceasta este nevoie de investiții semnificative în instruire, tehnologie și alte tipuri de resurse.

De asemenea, implementarea directivei va necesita coordonare între autoritățile fiscale române și autoritățile fiscale din alte țări în care își desfășoară activitatea grupurile multinaționale. Acest lucru poate fi o provocare, în special în cazurile în care există diferențe în cerințele de raportare sau în care tratatele fiscale dintre țări sunt neclare sau inconsecvente.

Așadar, implementarea în România a Directivei UE privind raportarea țară cu țară, sau „Public CBC”, cum este denumită de către mediul de afaceri, este un pas important către creșterea transparenței și a responsabilității în aspecte de natură fiscală. Aceasta va ajuta autoritățile fiscale să identifice evaziunea fiscală și transferul de profit și, în cele din urmă, să asigure că sistemul fiscal este echitabil și eficient pentru toți.

A contribuit Evelina Călin, Manager, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Grindeanu îi cere demisia lui Gheorghiță Vlad, șeful Armatei, când niciun capăt de dovadă în legătură cu acuzația că și-ar fi folosit funcția ca să bage niște fete de generali în Armată nu a apărut. Sussemnatul nu știu dacă generalul e vinovat sau nu. Dar faptul că Peștele Panglică se dă la el mă liniștește oarecum: G. Vlad nu face parte dintre numeroșii ofițeri românoși auristo-pesediști, cu Ceaușescu și Ion Antonescu în cap. Cu NATO în gură și Putin în suflet.

Citește mai mult

Vlad Gheorghita

În timp ce în online se discută intens dacă putem sau nu putem doborî drone, dacă avem sau nu cu ce, la peste 4 ani de la începerea războiului la granița, în Ucraina, noi aflăm cǎ șefii Armatei Române erau mai preocupați în a-și angaja copiii în structurile armatei, în a-i scuti de taxele de la Universitatea de Educație Fizică. Astea sunt găinării! (În imagine, generalul Vlad Gheorghiță / sursa foto: Profimedia )

Citește mai mult

Florin Negrutiu new

Să-l dai jos pe Bolojan, ca să-l pui după o lună de criză pe Tomac, e curat meșteșug de tâmpenie. Sper ca președintele N. Dan să renunțe la „soluția tehnocrată” pe care o tot pritocește, după ce va calcula consecințele dezastruoase asupra actului de guvernare ale unei astfel de propuneri.

Citește mai mult

echipa Matricia Solutions

Un caiet de sarcini care în mod normal ar fi avut 90 de criterii ajunge, generat cu AI, la 450. Destinatarul, copleșit, îl trimite și el unui AI să îl parcurgă. Nimeni nu mai citește. Nimeni nu mai gândește. (În imagine, de la stânga la dreapta: Andrei Negulescu – Director of Strategy, Matricia Solutions, Horia Negulescu – Managing Partner, Matricia Solutions, Diana Lungulescu – Managing Partner, Matricia Solutions și Cătălin Safta – CTO, Matricia Solutions)

Citește mai mult