Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România impune multinaționalelor noi obligații de raportare fiscală

multinationale

Foto Getty Images

La data de 1 septembrie 2022, România a publicat Ordinul nr. 2048, care implementează Directiva UE privind raportarea țară cu țară (UE) 2021/2101. Acesta aduce modificări semnificative pentru companiile care operează în România, deoarece obligă anumite multinaționale să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează.

Directiva privind raportarea țară cu țară face parte din demersul mai larg al UE de a promova transparența și o atitudine responsabilă vizavi de aspectele fiscale. Aceasta obligă companiile multinaționale cu o cifră de afaceri consolidată de cel puțin 750 de milioane de euro să raporteze anumite informații financiare și fiscale, acoperind fiecare jurisdicție în care operează.

Potrivit Ordinului nr. 2048, obligația de raportare se va aplica multinaționalelor care sunt rezidente în România și au o cifră de afaceri consolidată de 750 de milioane de euro sau mai mult pentru exercițiul financiar începând cu 1 ianuarie 2023. Informațiile care trebuie raportate includ, printre altele, natura activităților desfășurate în fiecare jurisdicție, numărul de angajați, veniturile înregistrate, profiturile înregistrate și impozitele declarate și plătite. Implementarea directivei în România se așteaptă să consolideze capacitatea autorităților fiscale de a identifica tentativele de evaziune fiscală și de transfer de profit de către companiile multinaționale. Prin cerința de a raporta aceste informații, autoritățile fiscale vor putea înțelege mai bine cum operează companiile multinaționale și cum își alocă profiturile între diferite jurisdicții.

Este important ca grupurile multinaționale afectate să se pregătească pentru aceste obligații de raportare, deoarece nerespectarea noilor cerințe poate duce la sancțiuni și la afectarea reputației companiilor. Multinaționalele vor trebui să se asigure că au sisteme și procese implementate pentru a colecta informațiile necesare și a le raporta cu exactitate și în timp util.

Există și unele provocări în calea implementării acestei raportări, care țin de capacitatea autorităților fiscale române de a gestiona și administra informațiile obținute prin acest demers, dar și de a se coordona cu instituții fiscale din alte jurisdicții. De asemenea, pentru a aplica această directivă, autoritățile fiscale române au nevoie de instrumente specifice pentru a detecta și investiga cazurile de evaziune fiscală, iar pentru aceasta este nevoie de investiții semnificative în instruire, tehnologie și alte tipuri de resurse.

De asemenea, implementarea directivei va necesita coordonare între autoritățile fiscale române și autoritățile fiscale din alte țări în care își desfășoară activitatea grupurile multinaționale. Acest lucru poate fi o provocare, în special în cazurile în care există diferențe în cerințele de raportare sau în care tratatele fiscale dintre țări sunt neclare sau inconsecvente.

Așadar, implementarea în România a Directivei UE privind raportarea țară cu țară, sau „Public CBC”, cum este denumită de către mediul de afaceri, este un pas important către creșterea transparenței și a responsabilității în aspecte de natură fiscală. Aceasta va ajuta autoritățile fiscale să identifice evaziunea fiscală și transferul de profit și, în cele din urmă, să asigure că sistemul fiscal este echitabil și eficient pentru toți.

A contribuit Evelina Călin, Manager, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Orașul-fantomă de pe teritoriul Uniunii Europene. „O hartă cu linii și simboluri arbitrare, care hotărăsc cine e duşman şi cine prieten”

Sunt literalmente la doi pași de granița Uniunii Europene, dar atmosfera de pe străzi nu are nimic în comun cu cea dintr-o țară europeană. Din momentul în care am arătat pașaportul la punctul de trecere de pe strada Ledra, care leagă Nicosia locuită de grecii ciprioți de Nicosia turcă, lumea s-a schimbat brusc.

Citește mai mult

Marius Istrate -

România, dar și restul țărilor din Europa Centrală și de Est au o relație complicată cu ambiția. Suntem foarte buni la a fi tehnici, sceptici, adaptabili și rezilienți. Suntem mai puțin confortabili să spunem cu voce tare că vrem să construim companii care definesc categorii, creează bogăție, mențin talentul acasă și schimbă traiectoria economică a regiunii.

Citește mai mult

Maradona in 1984, la Napoli

Orice discuție pasională despre istoria fotbalului ajunge, mai devreme sau mai târziu, în același punct fix: eterna comparație Maradona vs. Messi. Este o dezbatere nesfârșită, subiectivă și plină de orgolii. Însă, dacă există un loc în lume unde opinia despre Diego are o greutate aparte, dincolo de orice raționament statistic, acela este Napoli. Maradona în 1984, Napoli/ Foto: Profimedia

Citește mai mult

Levion, trupa metal spiritual cosmic AI - We are one

Dacă până și muzica - care ar trebui să ne unească - a ajuns să ne dezbine, atunci e clar că în politică, religie, fotbal sau creșterea copiilor nici nu mai poate fi vorba de cale de mijloc, dialog sau „împăcare”. Iar, având în vedere că în prezent traversăm din nou o perioadă tulbure din punct de vedere social și politic, este un moment perfect să ascultăm o melodie cu un mesaj pozitiv și unificator: „We are one”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Teste grila / sursa foto: Profimedia

Testele grilă, cu răspunsuri multiple sau alegere simplă, sunt extrem de populare în evaluarea modernă, datorită eficienței lor: pot fi corectate rapid, automatizat, și permit verificarea unui volum mare de informație într-un timp scurt. Cu toate acestea, ele au limite majore și pot deveni instrumente contraproductive, dacă sunt folosite exclusiv sau în domenii nepotrivite.

Citește mai mult