Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România impune multinaționalelor noi obligații de raportare fiscală

multinationale

Foto Getty Images

La data de 1 septembrie 2022, România a publicat Ordinul nr. 2048, care implementează Directiva UE privind raportarea țară cu țară (UE) 2021/2101. Acesta aduce modificări semnificative pentru companiile care operează în România, deoarece obligă anumite multinaționale să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează.

Directiva privind raportarea țară cu țară face parte din demersul mai larg al UE de a promova transparența și o atitudine responsabilă vizavi de aspectele fiscale. Aceasta obligă companiile multinaționale cu o cifră de afaceri consolidată de cel puțin 750 de milioane de euro să raporteze anumite informații financiare și fiscale, acoperind fiecare jurisdicție în care operează.

Potrivit Ordinului nr. 2048, obligația de raportare se va aplica multinaționalelor care sunt rezidente în România și au o cifră de afaceri consolidată de 750 de milioane de euro sau mai mult pentru exercițiul financiar începând cu 1 ianuarie 2023. Informațiile care trebuie raportate includ, printre altele, natura activităților desfășurate în fiecare jurisdicție, numărul de angajați, veniturile înregistrate, profiturile înregistrate și impozitele declarate și plătite. Implementarea directivei în România se așteaptă să consolideze capacitatea autorităților fiscale de a identifica tentativele de evaziune fiscală și de transfer de profit de către companiile multinaționale. Prin cerința de a raporta aceste informații, autoritățile fiscale vor putea înțelege mai bine cum operează companiile multinaționale și cum își alocă profiturile între diferite jurisdicții.

Este important ca grupurile multinaționale afectate să se pregătească pentru aceste obligații de raportare, deoarece nerespectarea noilor cerințe poate duce la sancțiuni și la afectarea reputației companiilor. Multinaționalele vor trebui să se asigure că au sisteme și procese implementate pentru a colecta informațiile necesare și a le raporta cu exactitate și în timp util.

Există și unele provocări în calea implementării acestei raportări, care țin de capacitatea autorităților fiscale române de a gestiona și administra informațiile obținute prin acest demers, dar și de a se coordona cu instituții fiscale din alte jurisdicții. De asemenea, pentru a aplica această directivă, autoritățile fiscale române au nevoie de instrumente specifice pentru a detecta și investiga cazurile de evaziune fiscală, iar pentru aceasta este nevoie de investiții semnificative în instruire, tehnologie și alte tipuri de resurse.

De asemenea, implementarea directivei va necesita coordonare între autoritățile fiscale române și autoritățile fiscale din alte țări în care își desfășoară activitatea grupurile multinaționale. Acest lucru poate fi o provocare, în special în cazurile în care există diferențe în cerințele de raportare sau în care tratatele fiscale dintre țări sunt neclare sau inconsecvente.

Așadar, implementarea în România a Directivei UE privind raportarea țară cu țară, sau „Public CBC”, cum este denumită de către mediul de afaceri, este un pas important către creșterea transparenței și a responsabilității în aspecte de natură fiscală. Aceasta va ajuta autoritățile fiscale să identifice evaziunea fiscală și transferul de profit și, în cele din urmă, să asigure că sistemul fiscal este echitabil și eficient pentru toți.

A contribuit Evelina Călin, Manager, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult