Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

România în carantină. Cum să ieșim sănătoși la cap din această perioadă de criză

Tăvălugul emoțiilor

Foto: Guliver/ Getty Images

Zilele acestea ne aflăm într-un carusel al emoțiilor și al gândurilor. Într-o avalanșă de informații. Perioada aceasta ne va costa pe mulți într-un mod zdravăn: unii pierdem oameni dragi, alții ne simțim secătuiți și copleșiți de fricile noastre sau ale celor care ne sunt în grijă, ne simțim amenințați de boală, așa că încrederea în viitor ne scade și trăim cu o incertitudine pe mai multe planuri: de timp, cât va dura această pandemie? Fizic, cât de amenințată ne este sănătatea? 

Emoțional, oare ce capacitate avem de a face față situațiilor de criză și de a gestiona trăirile în plan personal, relațional profesional? Financiar, cum va arăta viața noastră, ce ne vom permite și ce nu în timpul crizei și după ea, ce datorii vom avea etc.? E clar că vom fi cu toții afectați, iar fricile o iau acum razna, așa că, psihicul devine fragil în fața acestui stres imens la care este supus.

Acest text s-a născut urmare a întrebărilor care mi-au fost adresate pe diverse canale on line: ce putem face și cum putem gestiona o situație de criză?

În primul rând, vreau să subliniez că o criză nu vine anunțată. Cu atât mai mult nu e dorită. Chiar dacă primim din timp semnale cu privire la o posibilă criză, psihicul uman are un talent teribil în a neglija aspectele care nu-i plac, de a visa și a spera că poate lucrurile nu vor fi chiar atât de grave, așa că nu e de mirare că aproape de fiecare dată suntem consternați. De cele mai multe ori, crizele vin ca o bombă, pur și simplu explodează și tot ce avem de făcut este să intervenim. Dar cum? Istoria ne spune că vom avea învingători și învinși. De ce parte a baricadei vom fi? Și ce putem face pentru a fi niște învingători, că doar, cam asta ne dorim cu toții?! Domeniul meu de activitate este managementul stării interioare și descifrarea jocurilor minții pe care cu toții le jucăm cu noi și cu alții. Așa că, despre ele voi vorbi în continuare.

Așadar, ce facem când suntem în „inima furtunii”?

  • Strategie. În primul rând e important să ne creăm o strategie cu care să ne simțim capabili să facem față situației de stres la care suntem cu toții supuși. În această strategie e exersată acum toleranța la frustrare. Pentru că, să fii izolat la domiciliu atâta timp, nu e ușor, chiar dacă unii dintre noi ne-am dorit asta și poate unii am tânjit după timp liber, acasă, cu familia etc. Iată, timpul a venit! Strategia înseamnă o suită de comportamente înlănțuite automat. Așadar, atenție la ce comportamente cultivăm în această perioadă.
  • Sens. Să dăm valoare timpului petrecut acasă, cu noi și cu cei dragi, din familie. E o mare provocare, știu. Că mulți ne-am obișnuit să fim grăbiți, să ne salutăm în grabă, să ne ajutăm în grabă, să ne îmbrățișăm în grabă, să mâncăm în grabă, să adormim în grabă etc. Să facem, așadar, ceva util cu timpul pe care l-am primit acum. Dacă vedem perioada asta ca pe o lecție, care ne poate duce într-un alt punct al vieții, e important să știm cum vrem să fim la capătul acestei lecții? Cum ne proiectăm? Mai calmi, mai echilibrați, mai puternici, mai iubitori sau înțelegători ori poate altfel, cum altfel? Ce așteptări avem de la noi? De noi depinde. Sensul noi îl dăm. Iar ca să facem față cu bine acestei crize e de dorit să găsim un sens menit să ne ducă spre o creștere personală.
  • Autoanaliza. E un timp excelent de reflectat. Mulți facem asta, că vrem, că nu vrem. Apar întrebări existențiale, de genul: ce am făcut până acum cu viața mea, în ce m-am implicat, cât a meritat, unde am ajuns, ce am sacrificat, ce mai îmi doresc, mai are sens etc.? E timp și pentru reevaluarea experiențelor de viață. Lecții luate. Cum le-am luat? Ce am ratat? Ce am fi vrut să învățăm? Ce să înțelegem etc.? Ar fi grozav să descifrăm în toată această perioadă ce ne-a ajutat în trecut să mergem înainte, să depășim momentele grele. Iar dacă vrem să ne menținem mintea sănătoasă, e important să o hrănim. Să o hrănim cu gânduri, emoții și activități zilnice, sănătoase și utile nouă.  
  • Jocul mental. Atenție la el. E foarte ușor să ne dezechilibrăm acum. Fie că e vorba de anxietate, atac de panică, căderi nervoase, depresie sau altceva, provocarea va fi să menținem gândurile și emoțiile noastre în frâu. Cum facem asta? Pe mine m-a salvat conștientizarea pe care am avut-o în urmă cu câțiva ani. Iat-o: acolo unde ne ducem atenția se află toată puterea noastră pentru că ne folosim întreaga energie. Așadar, provocarea acum e să ne menținem mintea sănătoasă. Ce putem face? Să căutăm să ne ducem atenția și să ne implicăm în activități utile, care se pot desfășura în casă și care ne aduc satisfacție. Apoi, să cernem între gândurile toxice și în avalanșa de impresii și informații care vine spre noi. O mare provocare acum este să facem față incertitudinii care plutește peste tot. Dintr-o dată, conștientizăm cu câte incertitudini avem de trăit și tot ce avem de făcut este să le acceptăm, ca parte din experiența noastră. O întrebare simplă și la îndemână ar fi: mă ajută să trăiesc mai bine ceea ce aflu acum? Pot să fac eu vreo schimbare în afară? Puterea este limitată la spațiul personal. Avem nevoie să acceptăm și că avem un spațiu limitat de acțiune. De intervenție. Dar avem un spațiu nelimitat în a ne juca cu mintea noastră. Cu emoțiile noastre. Să luăm perioada asta ca pe un cantonament de autoreglare internă. De disciplină, responsabilitate și exersare a controlului propriu. Și a fanteziei. Creativitatea mereu ne-a scos din cele mai aprige vremuri. Apelați la ea. O avem cu toții. Mereu spun că imaginația, creativitatea, e pașaportul nostru către regenerare pentru că din spațiul acesta vin foarte multe idei și resurse.
  • Activitatea. E important în ce ne vom investi energia în acest timp. Ce fel de activități ne sunt la îndemână între pereții casei? Și care să aibă de-a face cu binele nostru de mai târziu? Haideți să folosim timpul ăsta pentru a învăța ceva nou sau a ne perfecționa într-un domeniu dorit. Idei sunt destule, să căutăm doar în noi visele sau dorințele avute și care erau puse în așteptare pentru a fi luate în brațe la timpul potrivit? Ei, acum chiar e timpul potrivit! Avem timp să lucrăm, să ne perfecționăm, să citim, să vizionăm filme, piese de teatru, de balet, să ascultăm concerte, să vizităm galerii de artă la care avem acces on line, să medităm, să ne rugăm, să cercetăm, fiecare după plăcere și interes.
  • Rutina. Atenție la ea. Viața noastră, înainte de virus cunoștea o rutină. E important să o reiterăm cât putem de mult. Să ne creăm un program, care să se întâlnească cât mai mult cu cel avut în viața cotidiană. Pentru asta avem nevoie de o resursă internă, e vorba de disciplină. Să fim disciplinați atât cu programul de muncă, cât și cu cel ce ține de nevoia noastră de relaxare mentală și fizică. Programul pe care ni-l creăm să conțină cât mai mult preocupările din viața noastră obișnuită. Pentru că avem nevoie de rutină. De ce? Rutina ne dă siguranță. Ne dă și un sens, un scop în care suntem angajați. Și, implicit, asta ne face să ne simțim utili. Așa răspundem unor nevoi intrinseci profunde, existente în fiecare dintre noi. Nevoia de fi util și în siguranță. Și avem mare nevoie de aceste sentimente în vremurile tulburi pe care le trăim!
  • Voluntariatul. Prin asta simțim că aducem valoarea personală în comunitatea de care aparținem. Asta ne face să ne simțim, din nou, utili. Și valoroși. Putem face acest lucru și de la distanță, prin discuții la telefon sau folosind tehnologia care ne permite să avem întrevederi on line. Dacă v-ați înscris ca voluntar și ajutorul vostru este în afara casei, atenție la gradul de surmenaj care poate să apară. Fiți atenți la sănătatea voastră și la semnalele corpului care vă dau de știre dacă ceva nu e în regulă cu voi. Riscul de epuizare e mare. Ori, acum aveți nevoie să vă păstrați sănătoși, ca să puteți fi de folos celorlalți. Optați pentru grupurile de voluntariat recunoscute oficial, care au un manager și urmează o procedură riguroasă de intervenție. Oamenii din spatele acestor asociații de voluntariat au în spate multă experiență, iar ei știu cum să intervină și cum să vă ghideze. Apropo, voluntariatul nu înseamnă doar să faci bine, ci și că îți asumi să fii foarte disciplinat, responsabil și capabil să te adaptezi la ceea ce ți se cere.
  • Conexiunea. Asta e esențială. Să fim în contact cu ceilalți. De data aceasta suntem provocați să o trăim prin intermediul cuvintelor și a rețelelor de socializare, al ajutorului pe care ni-l putem oferi. În acest context, când suntem izolați și obligați să trăim împreună, sub același acoperiș, în familie, un timp nedefinit, e de așteptat să apară tensiuni, conflicte. De ce? Pentru că fiecare membru e îngrijorat și are o toleranță la stres. Așa că, acest timp e util pentru a ne regăsi și a restabili conexiunea între noi. Să ne amintim de ce anume ne era dor să facem cu cei dragi? Să ne oferim respect și spațiu. Sunt absolut necesare în această perioadă în care suntem limitați ca spațiu de acțiune. Riscul mare e ca vechile conflicte să escaladeze. Zic să nu stăm acum în reproșuri sau să ne scoatem „rufele la spălat”, că tot avem timp. Conflictele trebuie rezolvate, categoric, dar nu când fiecare e tensionat și îngrijorat. Pentru că, în asemenea condiții, șansele de reușită sunt minime. Mai bine am face ceva pentru a ne recâștiga conexiunea și echilibrul interior. E timpul să vorbim mai mult cu cei dragi, din familie, prieteni, colegi, foști colegi și să împărtășim din gânduri, din emoții, din planuri.
  • Umorul și râsul. Asta, da! Să căutăm să ne înveselim cât de mult și să-i înveselim și pe cei din casă sau cu care interacționăm on line. „Când râdem, cortexul creierului este activat doar la o secundă de când începem să râdem, expulzând astfel toată energia negativă din corp. În acest proces se eliberează endorfinele precum şi hormonul numit dopamină, ce este legat de stările de liniște și calm. În același timp, s-a demonstrat că nivelul de cortizol - hormonul stresului - scade considerabil. Oamenii încep să dezvolte această abilitate la câteva luni de la naștere, iar pe măsură ce îmbătrânim o pierdem constant. Se estimează că adulții râd de obicei între 15 și 100 de ori pe zi, iar copiii cam de 300 de ori pe zi.” (Simona Milea, http://epochtimes-romania.com/news/rasul-si-efectele-benefice-asupra-sanatatii---288129). Nu e păcat că am ajuns să râdem atât de puțin, ca adulți?!...
  • Sex. V-am atras și mai tare atenția? Ok. Pentru că sexul face parte din nevoile de bază conform piramidei lui Maslow. Sexul are beneficii atât în plan fizic, cât și psihic. În timpul interacțiunilor sexuale tensiunea interioară este transformată în energie, ne consolidăm relația, pentru cei care ne aflăm în ele și, în plus, imaginea și stima de sine este întărită. Corpul produce dopamină, care acționează împotriva stresului, iar oxitocina eliberată în corp în timpul orgasmului ne dă un somn profund și odihnitor. Așadar, să ne bucurăm de sex.
Vă doresc să vă lăsați inspirați și să vă găsiți propriile resurse, iar dacă aveți și alte idei, haideți să le împărtășiți. Avem nevoie de ele, să ne inspirăm unii pe alții, pentru că împreună suntem și vom trece și prin aceste timpuri. Speranța mea este că umanitatea își va trăi acum simțul solidarității la un nou nivel. Poate facem acum saltul de la egoistul și fragilul EU la altruistul și generosul NOI. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cristina,
    analiza ta este copioasa. Lasa sa se intrevada preocuparile tale cotidiene. Dar asta cere un efort mental si epuizarea resurselor emotionale (ma rog, nu cunosc multitudinea si adancimea lor...). Ceea ce mi se pare normal sa iti raspund la lista ta analitica, este un lucru extrem de simplu pe care tu il poti face. Pregatirea ta psihica ti-o poate permite: fa un pas la oparte. Situeaza-te la -sa zicem- 5m. distanta. Oamenii care vor trece prin fata ochilor tai vor defila mai mici (in perspectiva), mai straini si mai oarecare. Stai acolo, la distanta ta de 5m.. si vei observa privirile lor. Multi privesc in gol. Altii au diverse ticuri, unii au un mers impetuos, altii abia isi tarsesc picioarele. Este un exercitiu interesant. Tot atat de interesant ar fi sa iti maresti distanta de observare: 100 m., 1 km., mai departe, si mai departe. Ajungi sa nu ii mai vezi pe ei ci numai locul pe care stau. Mai departe, deasupra norilor. Ajungi la o distanta fractala, acolo de unde Pamantul apare ca un mic punct in spatiu. Asa poti ajunge la limita virtualului. La limita unde adevarul despre omenire dispare. Acum esti singura si nu ai nevoie de nici un indrumator. Esti acolo unde materia din mintea ta nu va ajunge niciodata.
    Nu fi trista, fi linistita.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Si un sfat pentru cei care in continuare trebuie sa mearga la serviciile lor ca sa asigure bunul mers al lucrurilor (utilitati, servicii publice, magazine alimentare. etc.) in timp ce toti ceilalti stau acasa?
    • Like 3


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult