Foto - Inquam Photos/ George Călin
Dacă va implementa măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon, România îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani, potrivit Raportului de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD), lansat recent de Banca Mondială. În acest sens, investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari, până în 2050, echivalentul a circa 3% din PIB. Datele centralizate în analiza Băncii Mondiale arată că ţara noastră şi-a redus, deja, emisiile cu 53%, în perioada 1990 - 2018. „Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050 va necesita acţiuni politice şi finanţare substanţiale şi coordonate”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale. În raport se mai spune că pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile.
Totodată, raportul demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde şi bazat pe energie electrică regenerabilă nu creşte substanţial nevoile de investiţii. În plus, creşterea eficienţei energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidenţiată ca o investiţie esenţială, se mai subliniază în raport. Raportul Băncii Mondiale Raportul propune o traiectorie posibilă spre neutralitatea climatică până în 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ:
● Decarbonizarea sectorului transporturilor: Un sector în care emisiile sunt greu de redus și o sursă din ce în ce mai mare de emisii, dar totodată un sector fără de care România nu își poate atinge obiectivul net zero. Accelerarea investițiilor, implementarea tehnologiilor existente, precum și încurajarea schimbării la nivel comportamental sunt măsuri ce pot accelera progresul, în special dacă sunt susținute de investiții din partea sectorului privat în infrastructura de încărcare rapidă a vehiculelor electrice.
● Optimizarea utilizării resurselor de apă: Apa este printre cele mai stringente probleme emergente atât în agenda țării de adaptare la schimbările climatice, cât și în cea de atenuare a acestora. Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor.
● Investiția în capitalul uman și competențe: România se confruntă deja cu lipsa de competențe și lipsa unei forțe de muncă corespunzător formate. În lipsa unor politici și investiții adecvate în dezvoltarea umană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon riscă să exacerbeze această situație și să creeze o constrângere majoră în ceea ce privește creșterea și îndeplinirea obiectivelor climatice. „Oamenii sunt cheia succesului unei tranziţii verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forţă de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competenţe cu care se confruntă forţa de muncă actuală şi să-şi adapteze sistemul de educaţie pentru a pregăti următoarea generaţie pentru noua economie şi noile locuri de muncă", este de părere Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale pentru România. În acelaşi timp, raportul remarcă rolul critic al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci şi în finanţarea investiţiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor şi energiei electrice, dar şi că o consolidare a cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanţării private.
„Tranziţia verde va genera oportunităţi fără precedent de creştere, dezvoltare şi tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României şi, potenţial, urcând în lanţurile valorice. Finanţarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă", crede Ary Naim, manager pentru Europa Centrală şi de Sud, Corporaţia Financiară Internaţională.
Potrivit Băncii Mondiale, sectorul energetic este principalul contribuitor la emisiile de gaze cu efect de seră din România. De o treime din cantitate sunt responsabili producătorii de energie, un sfert revine transporturilor, iar 15% este contribuția companiilor din producția românească. Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România este primul raport axat pe un stat membru al Uniunii Europene, precum și pe o economie cu venituri ridicate. Acesta explorează modul în care acțiunea climatică, în conformitate cu obiectivul țării de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, interacționează cu calea de creștere și dezvoltare și propune acțiuni prioritare pentru reducerea emisiilor de carbon și consolidarea rezilienței, sprijinind în același timp creșterea economică incluzivă și reducerea sărăciei.
Împreună, devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial Verde, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul CEZ România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
O fi mult? O fi puțin? Dacă ne uităm la inflația ultimilor 2 ani, eu zic că 3,73% este foarte puțin, deci creșterea menționată abia ar acoperi nivelul inflației. Altfel spus, la nivelul puterii de cumpărare, am bate pasul pe loc, necum să vorbim de o eventuală dezvoltare.
Mie mi se pare din ce în ce mai mult că bla-bla-urile astea cu reducerea amprentei de carbon nu sunt decât altă găselniță pentru ca anumite organizații transnaționale să bage adânc mâna în pușculița națiunilor europene. Au încercat cu pandemia (vaccinurile), cu înarmarea (războiul din Ucraina și Israel) dar astea se vor fi terminat cândva, în câțiva ani. Le trebuia ceva pe termen lung și treaba cu încălzirea climatică pica la fix.
Dar, așa cum remarcau alți comentatori, degeaba UE face și drege în domeniul încălzirii climatice, dacă restul continentelor tratează acest domeniu cu indiferență.
În plus, zero emisii de carbon mi se pare un target imposibil, câtă vreme mai există ființe care expiră dioxid de carbon. Ce ar trebui să facem pentru ZERO emisii? Să ne ținem respirația???
În concluzie, subiectul ăsta pe care se tot pedalează în ultima vreme mi se pare din ce în ce mai lipsit de fundament științific și, de la un anumit nivel, devine chiar hilar (ca în cazul vacilor care trebuie să dispară pentru că balegile lor afectează stratul de ozon, mărind efectul de seră).