România Nedescoperită. Iconarul Nicolae Muntean: „Pentru mine, fiecare icoană pe care o fac este un început”

Când tehnologia ne schimbă viața în fiecare zi, nu trebuie să uităm, totuși, de valorile tradiției care ne-au definit ca națiune. Astăzi putem să străbatem, cu ajutorul tehnologiei, distanțe pe care ne-ar fi greu să le parcurgem fizic pentru a-i cunoaște pe cei care păstrează esența istoriei acestui popor.

România Nedescoperită se folosește de tehnologie pentru a aduce mai aproape de oamenii de astăzi tradițiile vechi de sute de ani și pe cei care le păstrează nealterate. Sunt câțiva dintre cei pe care Ministerul Culturii, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial i-a declarat tezaure umane vii.

Astăzi, de la ora 19:00, ne întâlnim cu iconarul Nicolae Muntean, din Vinerea, care, pentru a deprinde meșteșugul, a parcurs drumul pe care se află cele mai mari școli de iconari din România, de la Nicula până în Scheii Brașovului. Crede că icoana ar trebui făcută de un artist aflat la maturitate, care să pună în ea dragoste și să aducă în casa oamenilor o bucurie și o bucată din biserică. Iar să faci acest lucru este de multe ori o încercare.

„Când o faci cu suflet, o faci mult mai greu. Și, pe lângă asta, eu simt, o zi-două după ce lucrez, că sunt vlăguit. Pentru mine fiecare icoană pe care o fac este un început. Eu fac fiecare icoană de la început, ca și când acum încep să fac icoane. Doar că am mijloacele mele și experiența, dar orice culoare eu o trăiesc și o realizez cu mult suflet”, povestește iconarul.

Îi place să salveze bucăți de lemn din obiecte comune, care altmineri ar lua drumul focului, și să le dea o nouă viață. „Îmi place să repar și să dau viață, dacă se poate numi așa. Astea-s niște doage de butoi vechi, care acum erau scrum, dacă nu le salvam”, spune Nicolae Muntean.

Pagina de Facebook România Nedescoperită face accesibilă oricui acea Românie de poveste aflată la capătul cărărilor neumblate sau la marginea unui sat de munte.

Oricine poate lua acum parte la o șezătoare autentică din Oaș, un recital de fluier susținut de ultimul doinar, o lecție de cojocărit ori de pictură naivă pe sticlă.

În fiecare marți de la ora 19:00, personalitățile recunoscute drept tezaure umane vii pentru păstrarea obiceiurilor străvechi își spun aici poveștile în direct.

Săptămâna trecută românii au putut intra în legătură cu Moș Sofonea, cojocarul din Drăguș: „Tata a fost cojocar și i-a învățat pe mai mulți.

Și, la rândul meu, când am fost de a cincea la școală, mi-a zis: Norma - faci atâtea, te duci cu schiurile. Nu faci, nu te duci. Pe strada noastră era un pârâu. Și când făcea pod de gheață, păi te duceai câte 100 de metri și numai de două ori dădeai din bețe”, îsi amintește Dumitru Sofonea. Iar cu o săptămână înainte l-au ascultat pe Pițiș doinașul din Țara Lăpușului. „Or dispărut multe hori. Cu cânepa nu mai horește nimeni. Nu mai seceră nimeni, numai combinele, combinele nu horesc.

Numai cu oile am mai putea hori. Nu știe tineretul a hori. Nu se mai horește cu boii. Cu cătănia, cât de mândru cântau fetele de băieții în cătane, cât de mândru cântau băieții de fete... Nu mai cântă”, le-a spus doinarul Pițiș celor adunați în fața ecranelor pentru a-l asculta.

Pagina de Facebook România Nedescoperită i-a purtat pe cei care au accesat-o și la o șezătoare din Țara Oașului, unde au cunoscut-o pe Tușa Floare. Aceasta a învățat să lucreze în copilărie și, odată cu meșteșugul, a deprins o lecție de viață, pe care le-a transmis-o la rândul ei celor care o privesc. „Îmi plăcea să fac de toate, să cos, să mă îmbrac, să mă duc la dans, să fac chită. Când am fost de 13 ani am băgat chita în cuptor. Trebuie să ai ambiție să faci, că de n-ai ambiție nu faci nimic. Nu nu știu, mă tem... Pui mâna și faci, și bine, și rău.

Azi fac mai bine, numai așa te înveți.”, crede Tușa Floare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp