România a intrat în recesiune tehnică. Datele Institutului Național de Statistică publicate în această dimineață arată că Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit INS.
Pe scurt, românii încep să simtă încetinirea economiei: banii se duc mai repede, puterea de cumpărare scade, iar fiecare decizie legată de cheltuieli poate să conteze mai mult decât înainte.
Ce spun datele de la INS:
- Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% – în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024,potrivit datelor transmise de INS pe 9 ianuarie 2026.
Amintim că recesiunea tehnică se definește drept o scădere a PIB-ului real ajustat sezonier pe parcursul a două trimestre consecutive, faţă de perioadele imediat anterioare.
- „În trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%”, arată datele INS. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
- Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%. În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6%.
Toate acestea sugerează o perioadă de încetinire economică, care va influența investițiile, consumul și bugetele românilor în următoarele luni.
Citiți și:
Ilie Bolojan: „Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”
Premierul Ilie Bolojan a explicat vineri dimineață, după datele anunțate de Institutul Național de Statistică, că recesiunea tehnică reprezintă un efect temporar al schimbării modelului economic. Șeful Executivului a subliniat că evoluțiile din 2024 - „când am cheltuit mult, dar am crescut puțin” și 2025 când creșterea economică a fost susținută de investiții reale și factori structurali - trebuie privite ca parte a aceluiași proces de ajustare și corecție a dezechilibrelor acumulate.
„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, a explicat vineri Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.
Premierul Bolojan a punctat că problema nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați, iar consolidarea fiscală este o condiție pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă.
Postarea integrală a premierului Ilie Bolojan:
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.
Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.
Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
De ce?
Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.
În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
Așadar,
În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.
În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.
Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.
Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.
Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În concluzie, dacă așteptați cuminte, strângând din dinți, să vedeți la un moment dat și efectele pozitive ale măsurilor lui Bolojan o să așteptați mult și bine. Eu sincer mă mir cum mai există oameni care nu văd adevărul nici când îi lovește în plină față. Deci? Bolojan competent? Tot mai aveți impresia asta? Sincer nu încetez să mă mir cum el mai poate avea încă adepți, deși suferă toată lumea (mai puțin privilegiații) din cauza lui.
Nu au fost în stare să absoarbă fondurile europene, nici reformă administrativă nu au făcut pentru a simplifica procesul de accesare a fondurilor pentru alții și acum e de vină tot Bolojan. Proastă memorie au românii!
Da, aș vrea ca toate companiile de stat să fie listate la bursă și să urmeze rigorile de transparență de acolo, că m-am săturat ca banii mei să se ducă pe bonusurile unor șefuleți de la companii de stat care nu sunt în stare să se mențină măcar pe linie de plutire, nu mai vorbim de creștere și dezvoltare.
Nu sunt adeptul nimănui, că Bolojan nu reprezintă vreo religie, însă pot face diferența dintre o măsură populară și una necesară. Iar oamenii care își asumă ce este necesar chiar dacă pierd popularitate sunt de 100 de ori mai competenți față de cei ce fac invers.
Și nu mai gândi în termeni de alb și negru, adică dacă nu e așa, atunci sigur e fix invers. Deci dacă eu zic că Bolojan e incompetent și răuvoitor (și fix așa este) asta nu înseamnă că Ciolacu era mai bun. Era și Ciolacu la fel de nărod și contraproductiv cu pomenile lui fără acoperire și consumul exagerat pe datorie și statul gras și supradimensionat, plus furturile în stil mare. Chiar dacă stilurile și felul de acțiune ale celor 2 au fost total diferite, repet, rezultatele celor 2 au fost la fel de rele.... Ciolacu a adus țara la un deficit excesiv și deci o criză bugetară, iar Bolojan, deși putea proceda muuuult mai inteligent, a dus țara, cu incompetență, în stagflație și criză economică, deși puteam scăpa fără o astfel de belea dacă guvernarea ar fi fost cât de cât competentă.... Iar populația acum suferă din cauza amândurora: Unul a început mizeria iar altul a dat total cu bățul în baltă în loc să rezolve situația...
Nici Bloomberg dacă venea, nu rezolva problema asta altfel, nu mai bate câmpii.
”Industria calului în vîrful dealului,
Cui nu-i place s-o mănânce”
E clar că ție nu-ți place. Treaba ta. Dar spre desosebire de industria calului am vaga impresie că ești OK cu cultivarea, prepararea și consumul cânepii, nebunaticule :-)