Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România se apropie de Marea Resetare

pensonari.

Foto: Inquam Photos / George Călin

În primăvara lui 2021 scriam:

„De un an, o stafie bântuie spațiul public international. Ea poarta numele de “Marea resetare”, un concept promovat începând cu 2020 de către Forumul Economic de la Davos (WEF). Este un concept care, ulterior, a devenit subiectul preferat al teoriilor conspirației. Bulgărele a început să fie rostogolit în această direcție de grupurile politice și de media apropiate fostului președinte Trump, care au încercat să scadă astfel popularitatea președintelui Biden, adeptul promovării unor schimbări fundamentale la nivel global. Odată rostogolit, bulgarele conspiraționist nu a făcut decât să fie amplificat și adaptat de mișcările ideologice din ambele extreme.”

Dacă sunteți interesați de punctul meu de vedere legat de curentul conspiraționist atașat ideii de Marea Resetare, vă invit să citiți postarea intitulată “Marea Resetare sau Marea Isterie?

Însă perspectiva pe care vreau să v-o propun acum este cea a două schimbări profunde de context cărora România va trebui să le facă față în 3-4 ani, schimbări fără precedent și care cred că pot fi catalogate, fără teama de a exagera, ca o resetare a modului în care România va funcționa.

Resetarea unor variabile esențiale ale economiei va veni peste noi cu certitudine, iar lipsa de pregătire poate genera dezechilibre economice majore și o vulnerabilizare majoră a României.

O primă mare resetare va fi legată de statutul pe care îl are România în UE. Încă de dinainte de aderare și, ulterior, ca membru cu drepturi depline, România a beneficiat de programe de finanțare masive din partea UE care au stat la baza dezvoltării accelerate a țării. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, până în primăvara lui 2023, România primise de la UE, începând cu momentul aderării, o sumă netă de 56 de miliarde de euro. Este o sumă fără de care dezvoltarea economică a României nu ar fi fost posibilă, în condițiile în care bugetul subdimensionat fie a neglijat în mod constant nevoia de finanțare a dezvoltării favorizând consumul, fie, atunci când a finanțat proiecte, a făcut-o într-un mod păgubos prin calitatea sau oportunitatea investițiilor.

În prezent, programul PNRR oferă din nou o sursă generoasă de finanțare a dezvoltării economice, referitor la care economistul-sef al BNR Valentin Lazea spunea că e “cel mai bun program de țară pe care îl avem, că ne place, că nu ne place (…)”. Conform ministrului de finanțe, până în prezent, România a primit 9 miliarde de euro din PNRR și, cu condiția îndeplinirii reformelor promise, urmează să mai primească încă 19 miliarde până în 2026.

ȘI astfel am ajuns la momentul resetării pentru economia României. Pentru că, începând cu 2026, robinetul finanțărilor din partea UE se va închide. Motivul este simplu și ușor de anticipat: finanțarea noilor aspiranți la statutul de membru al UE și, mai ales, finanțarea efortului de reconstrucție al Ucrainei. Suma necesară reconstrucției, estimată la peste 500 de miliarde de dolari, va fi asigurată într-o bună măsură de UE și SUA. Asta va face ca, cel mai probabil, și România, alături de celelalte state membre, să devină un contributor net la bugetul UE. Din acel moment, dezvoltarea României va fi finanțată în primul rând din resurse interne.

Va fi o schimbare totală de paradigmă, o resetare a modului în care a fost finanțată dezvoltarea din ultimele decenii ale României. Iar dacă doriți să aflați cum ar fi arătat România fără aceste finanțări masive, este suficient să priviți la dezvoltarea și nivelul de trai din țările din regiune care nu sunt membre ale UE.

Și nu este vorba doar de preluarea de către România a finanțării noilor proiecte de infrastructură sau energetice. Este vorba, în același timp și de întreținerea celor care, în tot acest timp, au fost create prin finanțarea UE, dar care, de acum încolo, vor trebui să fie întreținute prin finanțare locală. Ca să înțelegeți mai bine ce vreau să spun, priviți la autostrăzile construite cu bani europeni și ale căror benzi de rulare, instalații de iluminat sau balustrade nu sunt reparate cu lunile sau anii. Pe măsură ce rețeaua de autostrăzi se va mări cu finanțare europeană, întreținerea lor va deveni din ce în ce mai costisitoare.

A doua resetare economică va fi legată de faptul că, tot începând cu 2026, va începe valul pensionarii “decrețeilor”. Va fi un moment definitoriu pentru inversarea piramidei vârstelor a populației din România. Cea mai numeroasă generație a României, care în momentul de față încă plătește pensiile celor vârstnici, începând cu 2026, pe măsură pensionarii, va înceta să plătească și va începe să primească bani din bugetul de asigurări sociale.

Se discută mult zilele acestea despre măsura în care reforma pensiilor publice planificată pentru a doua jumătate a acestui an va putea fi finanțată de un buget având deja unul dintre cele mai mari deficite din UE. Dacă o astfel de reformă este deja greu de susținut, resetarea adusă de pensionarea “decrețeilor” va aduce o presiune bugetară teribilă și de nesusținut pe mărimea și structura actuală a bugetului.

Ca să înțelegeți cât de dificil va fi de administrat “Marea Resetare” a României, fac precizarea că, raportat la veniturile bugetare, România are în UE cel mai mare procent cu cheltuielile salariale din sectorul public (33%) și unul dintre cele mai mari procente cu cheltuielile de asigurări sociale (29%). Procente foarte mari, calculate din cel mai mic budget consolidat din UE raportat la mărimea economiei.

Asta înseamnă că finanțările suplimentare menite să compenseze lipsa banilor UE și contribuția la reconstrucția Ucrainei nu vor putea fi susținute în condițiile actuale. Plafonarea pensiilor sau a salariilor publice nu a fost niciodată pe placul și la îndemâna decidenților politici. Atunci când s-a făcut, a fost consecința presiunilor făcute de finanțatorii de ultima instanță ai României. Concluzia este una singură.

Dincolo de 2026 nu ne vom mai putea dezvolta pe banii altora, iar numărul pensionarilor va exploda. “Marea Resetare” economica a României va presupune o dezvoltare predominant pe cont propriu prin fonduri publice și stimularea dezvoltării accelerate (nu penalizarea) sectorului privat. Pentru că acest lucru să fie posibil, nepunând la socoteala 2024, mai avem doi ani ca să eliminam risipa și să creștem cu cel puțin 25% veniturile bugetare. Iar răspunsul la întrebarea următoare va fi esențial.

Cine va plăti?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Referitor la decrețeii viitori pensionari: nu cred că va fi chiar așa. Nu ați dat cifre, așa că nu o să dau nici eu :) (nici nu am de unde). Sunt mai multe chestii:
    - nu se vor pensiona toți deodată, în același an, se va întinde pe 5-7 ani; de fapt, unii sunt deja pensionați anticipat
    - relativ mulți dintre ei (apreciez 1 din 4) au plecat în America de Nord (SUA, Canada) în anii '90, alții în UE pre- și post aderare. Au muncit prea puțin în România, sau deloc, deci partea de pensie "românească" va fi mică.
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Chiar sunt curios cum va fi "vândută" populației ideea de a contribui la reconstrucția Ucrainei...
    De a cărei distrugeri, nota bene, NU SUNTEM RESPONSABILI!
    • Like 2
    • @ RazvanP
      mhm check icon
      Nici restul UE nu e responsabila de distrugerile provocate Romaniei de diversii ei politicieni. Si totusi primim bani. Asa ca atentie la discursurile astea de Darwinism national.
      • Like 6
    • @ mhm
      RazvanP check icon
      Funny...
      O replică non-lozincoidă aveți?
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Bănuiesc că va fi același principiu cu reconstrucția României după comunism. Nici europenii nu erau responsabili de dezastrul în care ne-am scăldat, dar au dat bani, că e normal să ajuți pe cineva la necaz. Problema apare când acel cineva se învață la cerșeală și nu administrează crect ce primește.
      • Like 1
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Conturi diferite, aceeași persoană?
      Ca la Radio Erevan: corect, dar cu două mici precizări:
      1. Nu a fost REconstrucție ci DEconstrucție
      2. N-a fost pe gratis, le-am dat 5.000.000 de români mână de lucru ieftină, petrolul, gazele, băncile, pădurile, terenul arabil, piața internă etc
      Dar, evident, puteți crede în continuare în Moș Crăciun și Zâna Măseluță..
      • Like 2
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      1. Uniunea Europeană nu are treabă cu afacerile noastre păguboase. Faptul că am încheiat afaceri dubioase cu diverse entități ține de noi, nu de Uniune. Și povestea nu e de azi. Nea Ceașcă a băgat la export și sufletul din noi, de la grâne la pantofi, alimente etc. Cozile alea care începeau la ora 5 dimineața nu se făceau degeaba. Exportul nostru a început încă din anii 80.
      2. Faptul că le-am dat a fost tot vina noastră. Vă mai amintiți cum se bucurau diverși indivizi că ne pleacă tinerii în străinătate și sunt apreciați? Acei tineri ar fi trebuit să stea acasă.
      Mulți tineri sunt în Statele Unite. În mare parte programatori. Din câte știu, Statele Unite nu sunt parte a Uniunii Europene. Asta printre altele.
      • Like 1
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Zici tu că babele italienilor, posesoare de badante romene, sunt programabile?
      Sau poate abatoarele nemților, cele populate cu românii trimiși în plin lockdown au un OS propriu?
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Aveți un talent fantastic de a încurca lucrurile. Am senzația că faceți o confuzie între Uniunea Europeană și țările Europei. E ca și cum ați confunda un locatar cu blocul în care locuiește. Românii au plecat la muncă în toate părțile lumii, inclusiv în cele europene. Nu Uniunea Europeană este cea care i-a forțat. Au plecat de bună voie unde au crezut că le merge mai bine. Nu există vreo directivă care să impună cotă de muncitori României, cum era pe vremea otomanilor. La paritate, au venit lucrători din alte țări în România. Piața muncii e liberă și fiecare pleacă unde îi place.
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Dan check icon
      O replică non-putinistă ai?
      • Like 1
  • Ella check icon
    Conform spuselor domnului Crăciun, am mai avea vreo 2 ani să.... Să ce ? Nu vom mai primi finanțări pentru că vor fi ajutați alți sărmani? Se poate. Numai că 50mld. primiți de noi nu se pupă nicidecum cu 500 mld. de care au nevoie noii veniți sau , mă rog, viitorii veniți..Mie, cel puțin, îmi dă cu virgulă. Vom fi contributori neți? Păi, până acum ce-am fost? Sau ne spuneți, cumva că vom contribui cât Germania și Franța
    • Like 0
  • Gabriel check icon
    In general cu cat un individ este mai inteligent el este mai documentat si stie mai multe. cu cat stie mai multe cu atat este mai cumpatat in afirmatii si lasa loc de indoiala. de data asta domnul Craciun insa este categoric si trage o concluzie extrem de simpla, pune un deadline clar 2026. ma intreb de unde. ma intreb cum asa? fie arunca idei in piata ca sa mai tempereze pe unii (platit fiind sa faca asta) fie spune mari prostii (nu e prima data).
    dar daca nu se termina razboiul (destul de plauzibil) si nu are UE ce sa reconstruiasca in Ucraina? Dar daca nu exista nici un nou val in UE si ramanem in continuare coada care trebuie sustinuta? si aceste daca ar putea continua. chia rnu inteleg de unde vine siguranta autorului in afirmatiile astea. evident, nu exclud ca trebuie sa ne descurcam singuri, sau mai singuri decat acum, insa banii pot veni si altfel. sau pe alte cai.
    • Like 4


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult
Text: Radu Crăciun/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon