Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Disperarea lui Klaus Iohannis. România și-a anunțat aliații că îl propune în funcția de secretar general al NATO. Joe Biden îl susține pe Mark Rutte

Klaus Iohannis și Mark Rutte. Foto: ANP / ddp USA / Profimedia

Foto: ANP / ddp USA / Profimedia

România a anunțat în mod oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general al alianței, au transmis surse guvernamentale pentru G4Media.ro

Informația a fost dezvăluită de către jurnalista Bloomberg, Jennifer Jacobs, corespondent la Casa Alba, într-o postare pe X.

„Romania i-a notificat pe ceilalti membri NATO ca intentioneaza sa il nominalizeze pe presedintele tarii, Klaus Iohannis, drept candidat pentru functia de secretar general al NATO. Va complica efortul celorlalti aliati de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs.

Întrebată de G4Media.ro, Administrația Prezidențială a declarat că „nu comentează zvonuri”. Anunțul nu ar fi totuși o surpriză, având în vedere că, în trecut, șeful statului și-a exprimat public disponibilitatea de a prelua șefia NATO.

Potrivit unor surse citat tot de presa europeană, premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, care este considerat favorit în cursa pentru șefia NATO, nu poate strânge suficiente voturi din cauza opoziției din partea aliaților de pe frontul estic, precum Bulgaria, Ungaria, Turcia și România. 

În ultimii ani, cu excepția Spaniei, Alianța Nord-Atlantică a fost condusă de lideri din nordul Europei. Candidatura României ar putea fi văzută ca o ieșire din blocaj, mai susțin sursele citate. Acestea au mai precizat că, la summitul NATO din iunie de la Washington, SUA ar intenționa să anunțe următorul secretar-general al alianței.

Pe de altă parte, numele lui Klaus Iohannis nu a apărut în cele mai recente articole publicate de marile publicații occidentale, care făceau inventarul liderilor europeni care se află pe lista scurtă pentru preluarea șefiei NATO.

Întrebat în iulie 2022, într-o conferință de presă la Cotroceni, Iohannis a declarat că „dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat joi, într-un briefing de presă la finalul ședinței de guvern, că „este un subiect de interes nu doar pentru România, dar în clipa de față în numele guvernului nu am date pentru a comunica pe acest subiect”.

Joe Biden îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO 

Politico a scris miercuri că premierul olandez Mark Rutte este singura propunere a celor 31 de guverne ale statelor membre NATO pentru funcția de secretar general, dar, conform regulilor, trebuie să obțină sprijinul tuturor pentru a deveni șef al alianței. 

„După runde foarte intense de discuţii între aliaţi, am ajuns acum în punctul în care peste 20 de ţări NATO sunt pregătite să îl susţină pe premierul Rutte ca viitor secretar general”, a declarat, sub protecția anonimatului, un oficial din cadrul NATO pentru publicația Politico,  

Potrivit oficialului, discuţiile „nu sunt încheiate”, dar „există un impuls tot mai mare în spatele candidaturii” lui Rutte, care își face campanie din luna noiembrie pentru această funcție. 

Un alt oficial de rang înalt din cadrul alianței a confirmat că mai sunt în jur de 10 țări care încă se abţin de la un vot pozitiv pentru Mark Rutte. Printre statele reticente se numără Turcia, care a cerut ca Rutte să nu favorizeze ţările UE din alianţă, după cum notează Bloomberg

De asemenea, Ungaria a avut de-a lungul timpului neînţelegeri cu Rutte din cauza criticilor sale față de regresul democratic de la Budapesta. Neclar este și sprijinul țărilor baltice, care cer o susținere mai mare pentru o aderare mai rapidă a Ucrainei la NATO. Potrivit Politico, la nivelul alianței există o presiune pentru ca Mark Rutte să primească aprobarea înainte de summitul NATO din luna iulie, de la Washington.

Tot Politico a mai scris că premierul olandez Mark Rutte are susținerea președintelui american Joe Biden pentru a deveni următorul secretar general al NATO. Altfel spus, sprijinul lui Biden este posibil să determine mai mulți aliați să se alăture nominalizării lui Rutte, după luni de zile în care acesta și alți câțiva lideri europeni s-au luptat pentru acest post.

Calea lui Rutte către rolul de secretar general îl plasează pe acesta pe un curs de coliziune cu Rusia, în timp ce alianța se întărește împotriva agresiunii lui Vladimir Putin, la doi ani de la războiul declanșatîn Ucraina. Iar dacă fostul președinte Donald Trump se va întoarce în Biroul Oval, liderul olandez va trebui să gestioneze și scepticismul acestuia față de NATO și de securitatea colectivă. 

Rutte nu a vrut să discute despre oferta sa de a conduce alianța la Conferința de Securitate de la Munchen, la sfârșitul săptămânii trecute, spunând că și-a învățat lecția în octombrie, când a sugerat că este interesat de această funcție. „Am făcut greșeala în octombrie să vorbesc despre «s-ar putea să fiu interesat de acest rol» și apoi discuția a scăpat de sub control. Nu ar fi trebuit să fac asta, așa că am decis să nu mai vorbesc despre asta”, a spus el în timpul unei mici întâlniri cu presa.

O sarcină dificilă pentru succesorul lui Stoltenberg

Având în vedere că Stoltenberg, al cărui mandat a fost deja prelungit de două ori, va pleca în octombrie, cu doar câteva săptămâni înainte de următoarele alegeri prezidențiale din SUA, succesorul său s-ar putea confrunta cu o sarcină similară. Oricine va ocupa Casa Albă, NATO va trebui să se confrunte cu ceea ce mulți se așteaptă să fie în continuare un război în Ucraina și cu un impuls din partea multor republicani de la Washington de a lăsa războiul de la Kiev în Europa, reorientând atenția Americii către China în Indo-Pacific. 

Una dintre marile preocupări ale alianței în 2024 și dincolo de această dată este cum să lucreze cu națiunile care își refac depozitele de aramament după ce timp de doi ani au canalizat arme și echipamente către Ucraina și care anterior au cheltuit relativ puțin pentru apărare după prăbușirea Uniunii Sovietice. 

Alianța are de luat decizii importante în ceea ce privește investițiile pe termen lung pentru noile muniții ghidate cu precizie, adesea costisitoare. De asemenea, trebuie să găsească un echilibru între apelurile de la Washington de a cumpăra produse americane și propriile ambiții ale Europei de a dezvolta capacitățile de producție de apărare ale continentului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Numai așa poate fi transformată NATO intr-o alianță de bugetari. Măcar dacă i-ar duce Iohannis pe toți acolo, să se primeneasca și să se modernizeze administrația din România.
    • Like 0
  • Un influencer arhicunoscut care tine in fiecare noapte un discurs video inregistrat pe blogul personal si pe internet zicea azi-nopate ca e o mare rusine pentru ca Iohannis "se autopropune" la aceasta functie. Zice ca trebuie procedat cum era inainte, in regimul comunist, cand propunerile veneau de la altii pentru o candidatura, nu anuntai tu ca vreai sa candidezi. Zice ca in acest caz ar trebui ca propunerea sa o faca un demnitar turc sau unul bulgar sau alt demnitar european, altfel te faci de ras daca anunti tu insuti candidatura. Pai premierul olandez a anuntat personal ca e interesat sa fie liderul NATO, inseamna ca si el s-a facut de ras, conform opiniei influencerilui care tine discursuri noaptea.
    • Like 0
  • Klaus Iohannis în afară de aroganță nu are nimic de oferit....
    • Like 1
  • Coincidență sau nu, imediat după cei doi corifei ai politicii interne românești au hotărât să meargă pe liste comune la alegerile pentru parlamentul european ( am văzut cele mai ridicule argumente pentru această năzbâtie), hotărâre luată de fapt de Iohannis,această propunere din partea Guvernului român. Nu știu ce șanse are dar de dorit își dorește un post important fie aici fie la UE. Nășitul acestei alianțe ca un anus contra naturii se dovedește că a fost gândit de mult timp în creuzetul de la Cotroceni. De altfel repetarea acelor tâmpenii că totul este făcut pentru români, pentru liniște, război la graniță etc a devenit vomitivă.
    • Like 1
    • @ Ion Podocea
      Perfect de acord cu dvs. Intr-adevar, s-a facut de ras ca se autopropune, in loc sa astepte sa fie propus de alt sef de stat din alta tara, de ex. sa fie propus de turc sau de bulgar sau de ungur sau de altcineva, Unde s-a mai vazut ca cineva sa anunte ca el candideaza pentru o functie? Inchipuiti-va ca de ex. Duamna Gabi de la Voluntari ar anuta ca vrea sa fie primarita Capitalei, pai nu s-ar face de ras?
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult