Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România sparge noi recorduri: construcția de autostrăzi a atins în 2015 nivelul minus 9. Plus optimismul noului ministru

„Criticați-ne de câte ori este nevoie, dar îndrăzniți să-i și lăudați pe acești oameni, când vor face ceva bine. E un lucru de care societatea are nevoie să progreseze. Mi-aș dori o atmosferă pozitivă și toată lumea să meargă în aceeași direcție”.

Cuvintele noului ministru al Transporturilor, Dan Costescu, au sunat straniu. Doar are în parohia sa compania de drumuri, cu „arsenalul” de rigoare: autostrada electorală Cunța-Săliște, închisă și demolată parțial la 10 luni de la inaugurare, al treilea eșec la începerea Comarnic-Brașov, drumuri care se termină în câmp, un ciot care să lege Capitala de autostrada spre Ploiești și care nu se mai construiește. 

 Angajați vorbind despre directori din compania de drumuri care, deși au lucrat toată viața la stat, au case cât Versailles-ul, sau despre cum se fură banii din taxa de pod la Giurgiu completează tabloul unei companii pe care cu greu își poate imagina cineva că o poate lăuda, deocamdată...

În prima sa ieșire publică, ministrul Transporturilor Dan Costescu a luat taurul de coarne: șeful Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), Narcis Neaga, a fost schimbat, după aproape trei ani de interimat. Motivul: nereguli găsite la compania de drumuri de Corpul de control al Ministerului Transporturilor.

De ce acum? „Am vrut să am propriile mele argumente, pe datele de la Corpul de control”, a explicat Dan Costescu.

Iar raportul Corpului de control din Ministerul Transporturilor privind activitatea CNADNR, făcut public marți (citește raportul aici și aici) , scoate în evidență o serie de nereguli, în frunte cu cele legate de autostrada Cunța-Săliște, documentații de atribuire „cu dedicație” pentru achiziția de instalații de cântărire, depășiri ale cheltuielilor cu salariile timp de trei ani, angajați plătiți cu mii de lei pentru ceva ce nu au făcut și până la riscul de a plăti de la bugetul de stat banii pentru reparațiile pe lotul 3 Sibiu-Orăștie.

Câteva concluzii din raportul Corpului de control al Ministerului Transporturilor :

- Despre lot 3 Orăștie-Sibiu (Cunța-Sibiu). „Decizia conducerii companiei (CNADNR n.n.) de a prelua lucrările executate în cadrul contractului a fost nefundamentată, a fost luată cu încălcarea prevederilor contractului și a presupus asumarea unui risc nejustificat privind siguranta circulatiei"

- Respectiva decizie a favorizat nejustificat antreprenorul întrucât (…) dacă beneficiarul folosește totuși orice parte a lucrărilor, înainte de emiterea certificatului de recepție la terminarea lucrărilor, antreprenorul va înceta să mai aibă responsabilitatea îngrijirii acelei părți, iar răspunderea va trece la beneficiar” 

Autostrada Orăștie-Sibiu, lot 3, video realizat pe 5 decembrie de membri ai Asociației Construim România. La finalul articolului puteți vedea o galerie cu autostrăzi în lume. 

- „CNADNR a renunțat nejustificat la două dintre revendicările sale în valoare de 2.100.000 lei fiecare, respectiv la perceperea de penalități pentru neîndeplinirea tuturor punctelor de referință, dând astfel antreprenorului un avantaj major în cazul ajungerii la arbitraj a disputelor pe tema întârzierilor înregistrate".

- „Este de neînțeles pasivitatea CNADNR SA”, se arată în raport, menționând că CNADNR nu a luat nicio masură în conformitate cu prevederile Contractului și „nu a formulat niciun fel de revendicări cu privire la calitatea lucrărilor executate”

- „Beneficiarul nu a urmărit corespunzător derularea contractului și nu a aplicat prevederile acestuia, respectiv nu a formulat revendicări privind calitatea execuției, nu a luat în calcul executarea garanției de bună execuție și nu a promovat oportunitatea și necesitatea rezilierii contractului”

- „Este posibil ca anumite proiecte în execuție (ex autostrada Sibiu-Orăștie) să nu îndeplinească criteriile de eligibilitate din programul POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare n.n.) sau prin includerea în POIM să se depășească alocarea pe acest program, fapt ce va conduce la afectarea bugetuui de stat pentru realizarea acestor obiective”.

„În CNADNR se vor schimba multe”, „va urma o perioadă de transparentizare a companiei”, „o reformă a CNADNR”, noul șef interimar al companiei, Cătălin Homor – fost șef la Metrorex - va căuta soluții pentru „a restarta compania”. Discursul proaspătului ministru al Transporturilor în conferința de presă organizată ad-hoc nu a atins însă tema proiectului bugetului Ministerului Transporturilor pe 2016.

Foto Guliver Getty Images

După recordul rușinos din 2015 în care România va înregistra minus 9 kilometri de autostradă, odată cu închiderea autostrăzii electorale de 22 de kilometri între Orăștie și Sibiu, 2016 se anunță un an cel puțin la fel de prost pentru infrastructură. Alocările cu țârâita de la buget pentru compania de drumuri vor face ca autostrăzi ce ar fi putut fi gata anul viitor să fie inaugurate abia prin 2018, dacă ne uităm la sumele estimate în proiectul de buget.

Ministerul Transporturilor are alocat, potrivit proiectului de buget pe 2016, cu 970 milioane lei mai puțin (-7,6%) în 2016 față de 2015. Ponderea în PIB scade de la 1,82% la 1,59%.

Dăm bani mai mulți la compania de drumuri în 2016, de la 3 miliarde de lei în 2015 la 4,2 miliarde de lei în 2016, s-a grăbit să anunțe duminică la un post de televiziune noul ministru al Finanțelor, Anca Dragu Paliu.

Este adevărat, dar anul 2015 nu poate fi luat drept referință atunci când calculezi bugetul pentru anul următor la drumuri, după cum a atras atenția reprezentantul Asociației Pro Infrastructura, 2015 a fost un an ratat în ce privește construcția de autostrăzi. Chiar dacă bani au existat, majoritatea din fonduri europene - pentru că vorbim de ultimul an în care putem cheltui bani din exercițiul bugetar 2007-2013 – milioanele de euro nu au putut fi cheltuite din cauza blocajului administrativ. Peșteri cu specii rare de lilieci protejați de lege, un cimitir ilegal apărut pe traseul autostrăzii sau o haldă de steril, lipsa de autorizații și avize sunt doar câteva piedici în calea lucrărilor de autostrăzi.

Iar acum, când mare parte din blocaje au fost înlăturate, în bugetul companiei de drumuri banii nu sunt împărțiti cu cap, astfel încăt să fie terminate lucrările de pe tronsoanele mai avansate.

Din cei 70 de kilometri ai autostrăzii Sebeș-Turda, în 2016 ar putea fi gata trei loturi din patru, adică trei sferturi, iar pe cei 70 de kilometri rămași din autostrada Lugoj-Deva, lotul 3 s-ar putea termina, lotul 2, cu excepția zonei cu tunele, 17 kilometri, din 27 de km ai lotului. La lotul 4 din Lugoj-Deva– lucrările sunt în stadiu avansat, dar aici mai sunt chestiuni administrative de rezolvat, inclusiv cu un acord de mediu. Autostrăzile Lugoj-Deva și Sebeș-Turda aveau nevoie, fiecare, de alocare de cel puțin un miliard de lei, din care 75% vin de la UE, în 2016. Au primit doar un sfert, respectiv o treime din necesar. Ceea ce echivalează cu sistarea proiectelor, după cum a atras atenția reprezentantul Asociației Pro Infrastructura. Banii vor ajunge doar pentru a plăti facturile pe care constructorii le vor emite în primele luni din 2016 pentru lucrările efectuate și neplătite din cauza lipsei unor autorizații și avize.

În plus există obligația Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) ca, atunci când primește buget la un sfert din cât trebuia pe 2016 , conform graficului de execuție, să comunice constructorilor să suspende lucrările, pentru că nu există finanțare.

În schimb, primesc finanțare proiecte precum Autostrada Transilvania și autostrada Comarnic-Brașov, proiecte ce nu au șanse să fie gata prea curând și care nu au bani de la UE.

Un buget de stat întins la maximum, cu un deficit de 2,95% , doar ușor sub limita acceptată de Comisia Europeană, nu permite decât scenariul pesimist din Master Planul de Transport. Care va fi unul și mai negru, în condițiile în care varianta pesimistă prevedea că 2016 se termină și Lugoj- Deva și Sebeș –Turda.

Într-adevăr, ministrul Dan Costescu a avut dreptate: sunt multe de schimbat, până să ajungem să lăudăm CNADNR.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ar trebui inceput cu a fi numit sef la CNADR dl Catalin Drula.
    http://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/tot-drum-drum-drum-dialog-catalin-drula
    • Like 0
  • Daca noul ministru pune ordine in balamucul de la transporturi(uite cotractul,nu e contractul) e deja preamult pentru un an de zile daca mai face si ceva km de autostrada poaye fi chiar laudat. Curaj si bafta
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult