Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Românii care se întorc în țară din „zone roșii” nu mai pot fi obligați să stea în carantină, după decizia CCR. Arafat: Dacă reiese că o persoană are coronavirus și sunt alți contacți care s-au îmbolnăvit, poate fi activată acțiunea penală

Raed Arafat - Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Nicio persoană nu mai poate fi obligată să stea în carantină sau autoizolare, după decizia Curții Constituționale a României, chiar dacă vine dintr-o țară aflată în zona roșie privind incidența cazurilor de Covid-19. Legislația care le obliga anterior pe acestea să intre în carantină nu se mai poate aplica, totul e la nivel de recomandare.

Românii și străinii care se întorc la noi din orice țară primesc doar o recomandare de a se autoizola și informarea care arată pe linie penală ce se poate întâmpla dacă sunt implicați în răspândirea bolii Covid-19, a spus șeful DSU, Raed Arafat, vineri seară la Digi24.

„Recomandarea este ca să ajungă în autoizolare, dar dacă refuză și continuă să se amestece cu populația înainte să treacă o perioadă de 14 zile și reiese că este pozitiv și sunt alți contacți care s-au îmbolnăvit, aici poate să fie activată acțiunea penală pe baza Codului penal”, a spus Raed Arafat.

Șeful DSU a explicat că, în cazul în care o persoană este descoperită pozitivă la testul coronavirus, autoritățile vor continua să facă anchete epidemiologice și să se caute contacții.

„Când vezi că acel contact era o persoană care trebuia să stea în izolare și nu a stat - era o recomandare -, și în final s-a plimbat printre oameni și a infectat pe mai mulți (...) dacă ancheta epidemiologică arată că persoana respectivă a fost sursa, e posibil să intre sub incidența Codului penal”, a afirmat șeful DSU. El a amintit că există și superspreaders, persoane asimptomatice, dar care infectează foarte mulți, așa cum s-a întâmplat chiar la începutul pandemiei.

Curtea Constituţională a explicat, în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Avocatului Poporului, că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. De asemenea, CCR susţine că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.

România, pe „lista roșie” a Marii Britanii

Pe de altă parte, șeful DSU a afirmat că românii care pleacă în străinătate sunt supuși, în unele țări, unor măsuri obligatorii de izolare de 14 zile.

„Sunt țări care au început să ia astfel de măsuri, nu este o pedeapsă, dar România are o incidență mare de număr de cazuri. Și atunci sunt țări care ne cer să stăm în izolare 14 zile la ei”, a spus Arafat.

Un astfel de caz este cel al Marii Britanii care, la recomandarea epidemiologilor, a inclus România pe „lista roșie”. MAE a anunțat că cetăţenii români care sosesc în Marea Britanie dintr-unul din statele care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricţiile de călătorie sunt obligaţi să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un atentat la sanatatea noastra - asa consider decizia CCR - nu poate constitui un caz penal ? Nu stiu, intreb.
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult