S-a epuizat experimentul social pe copii. Cei care am făcut școală online de 8 săptămâni încoace vedem acum copii din ce în ce mai obosiți, nervoși și neatenți

Şcoala online a avut o perioadă de vrie la început, când nimeni nu să se sincronizeze. Acum lucrurile s-au stabilizat şi vom ajunge la concluzia că e de o mie de ori mai bună decât cea offline. E o concluzie la care au ajuns de ani de zile milioanele de elevi din toată lumea care fac HOMESCHOOLING.

Povestea cu lipsa socializării e o bazaconie. Comunităţile de homeschooling sunt foarte unite. Audiază lecţii împreună în faţa calculatorului - e drept, nu acum, în plină pandemie - petrec timp împreună, se înscriu la cursuri offline (olărie, pictură, sport), îşi petrec vacanţele împreună etc. Au mai mult timp şi învaţă să şi-l managerieze mult mai bine decât obositorul şcoală-teme-meditaţii-sport etc.

Modalitatea online eficientizează şi programele, care sunt mult mai suple. E drept că la noi se suplimentează cu meditaţii pentru materiile de examen, dar e posibil ca acest lucru să dispară după reformele care se preconizează.

Foarte mulţi încep să-şi dea seama de avantalul unei şcoli dacă nu total online, măcar combinat. La fel se va lucra şi la joburi, unde birourile vor deveni nişte hub-uri de socializare şi nu spaţiu de lucru propriu-zise.

Ceea ce trăim noi acum a fost definit de un sociolog american ca ŞOC AL VIITORULUI. E normal să ne fie frică, dar ar fi anormal să nu valorificăm nişte instrumente pe care tot educaţia ni le-a oferit. Cei care le-au pus la punct tot prin şcoală au trecut.

Orele online nu sunt mai obositoare decât cele clasice, nu au de ce să fie. Teme multe dau unii profesori, nu toti, ca întotdeauna. În plus, a dispărut presiunea notei, ar trebui să fie mai relaxați.
S-au făcut meditatii în perioada asta? Eu stiam ca nu, e izolare doar.

Şcoala online n-ar creşte presiunea pe elev pentru că inevitabil ar duce la restructurarea programelor şcolare. Poate că nu imediat, dar ar duce clar. Ar permite atât specializarea cât şi o cultură GENERALĂ - a se căuta în DEX termenul de GENERAL, opus celui de SPECIALIZAT - şi nu paliere înguste pe care mulţi nu le vor folosi niciodată.

De exemplu ar face o diferenţă clară între fizica FENOMENOLOGICĂ - zona cea mai deficitară din învăţământul nostru - şi cea APLICATĂ. În prezent, zona fenomenologocă - fizica povestită şi înţeleasă - e restrânsă grosolan datorită părţii de aplicabilitate. Mai corect spus la noi 10% sunt povestire/înţelegere şi 90% sunt exerciţii pe care mulţi le învăţă mecanic, fără să le folosească vreodată. Restul sistemelor acordă 100% părţii fenomenologice şi lasă partea aplicată pe un palier opţional, pentru cei care simt vocaţia.

Învăţământul online ar permite şi alegerea între zonele de cultură generală - ex. chimie de cultură generală - şi cele specializate (exerciţiile care ne dădeau coşmaruri în şcoală). Fiecare ar opta pentru zona pe care o preferă.

E clar că experienţa online - care a avut loc global - va fi valorificată cumva. În plus, cred că foarte mulţi vor opta pentru fenomenul Homeschooling, care permite mai mult timp liber.

Invatamantul romanesc, o alta nuca tare a societatii noastre, va foarte greu de spart pentru a-i creste eficienta si orientarea spre nevoile elevilor si studentilor, pentru satisfacerea nevoilor pietei muncii.
Dupa experienta asta, cursurile on-line ar trebui sa devina o optiune reala in cadrul sistemului public, pentru ca acea minoritate 10 - 20% careia i se potriveste, sa poata beneficia de ea si sa degreveze fizic salile de clasa. Asta ar insemna transparentizare si competitie, elevul din Botosani ar putea sa se inscrie la liceu in Bucuresti sau Cluj, ceea ce ar pune presiune pe profii buni si i-ar devoala pe aia care nu prea au vocatie.
Examenele on-line ar trebui sa devina o obisnuinta, e ceva normal, cu totii recunoastem cat de mult interactionam asa si ca practic in fiecare zi ne dam micul nostru examen. Utilizarea softurilor antiplagiat nu a omorat inca pe nimeni, examenele pot deci sa includa si texte contributii proprii nu doar teste grila, care oricum in ultima perioada au devenit specialitatea casei in licee si universitati.
ZIlele trecute am dat o cautare si am gasit o multime de cursuri online la universitatile americane, mai multe decat anul trecut si mai ieftine! Ei intr-acolo se indreapta,
In mod clar educatia digitala nu va putea inlocui total interactiunea sociala in timpul copilariei si adolescentei, cel putin nu pe parcursul vietilor noastre, socialul ar putea sa fie organizat si incurajat acolo unde digitalul nu are inca posibilitatea ca prin simularea realitatii sa ofere solutii viabile: sport, activitati practice, munci manuale.
A nu vedea digitalizarea acum ca pe o sansa de modernizare ar fi o enorma greseala, e clar ca epidemii d'astea vor mai fi, iar omenirea oricum se inderepta spre digital: feisbucul pentru comunicare si eficientizarea prin delocalizare la firme.
Digitalizarea muta efortul de pe prof pe elev si implicit pe familie, proful isi spune povestea, pune la dispozitie continutul, raspunde intrebarilor pregateste examenul si eventual corecteaza testele/continutul. Elevul se poate pregati in ritmul lui, poate urmari cursurile dupa programul lui, iar la examen, ca gest de constiinta, sau prin grija parintilor /a unui apartinator responsabil, poate fi singur, cu ce a invatat.
Familia nu va mai putea "parca" elevul la scoala, eventual suplimentata cu afterschool unde primeste si mancare. S-ar responsabiliza dincolo de comparatiile absente intre notele clasei si ar trebui sa se implice pentru a nu pierde copilul prin meandrele internetului si a jocurilor pe calculator. Dar asta ar insemna ca un parinte sa stea acasa cu cei mici, iar veniturile familiei sa scada.... Asta ne duce cu gandul ca digitalizarea ar putea deveni efectiva doar odata cu varsta, prin mutarea unei parti a responsabilitatii pe copil. Cresa a fost inventata tocmai pentru ca parintii sa poata merge la munca...
Digitalizarea educatiei ar putea creste eficienta invatarii, ar putea reduce cheltuielile statului cu sistemul ineficient, dar ar creste presiunea pe elev si pe familia acestuia, cu efect in termen lung pe natalitate. Digitalizarea ar putea fi asadar o optiune inteligenta doar pentru licee si universitati. In rest, la cei mai mici doar ca si antrenament, pregatire pentru ceea ce va urma.
Desfiintarea scolilor profesionale a fost cea mai mare porcarie pe care o putea imagina un rector de universitate pentru a-si mentine numarul de studenti si salariile colegilor profi univi, pe seama prabusirii calitatii invatamantului universitar. Rusine!

Pentru cei care au văzut cum funcţionează şcoala online lucrurile stau cu totul altfel. Primele două săptămâni au fost un dezastru total, dar între timp lucrurile s-au mai aşezat. Adevărat, cei mici sunt mult mai liniştiţi. E posibil ca acele concluzii apocaliptice care împânzesc internetul să dateze încă din perioada de început a şcolii online, dar în momentul de faţă nu văd probleme.

Puştii încep în principiu de la 10 şi au timp să doarmă berechet. Chiar şi cei cu maşină la scară aveau probleme să se trezească la 6:30 pentru ca la 7 să fie pe bancheta din spate; de cei care luau transportul în comun nici nu mai vorbesc.
Acum scularea e pe la 9:30, urmată de un mic dejun vesel cu familia şi la 10 trecute fix - vorba lui nenea Iancu - hop şi bâzâiala educativă despre alchene, cosinusi şi metatexte literare.

Partea mai interesantă e că după aşa-zisa educaţie mioritică te poţi înscrie pe site-uri unde poţi învăţa lucruri cu adevărat utile: programare, Web Design, modelare 3D, tehnoredactare computerizată, limbi străine, public speaking etc.
Ai mai mult timp pentru cursuri care îţi vor fi cu adevărat utile în viaţă şi eşti mult mai odihnit. Nu te mai cerţi cu Vasilică, nu-ţi mai aruncă Goergică cu penarul în cap, nu mai faci 2 ore până acasă pe arşiţă, ploaie sau zăpadă.

Şcoala online are multe beneficii. Îţi oferă mult mai mult timp pentru tine şi ai opţiuni pe care sistemul de învăţământ nu ţi le poate oferi.

Unde va gaseste, frate?

Zic sa ii ducem la scoala cu orice pret, indiferent dacă mama are diabet si poate le moare, profa poate are diabet si poate le moare. La noi la clasă sunt bine merci copiii cu scoala online, cu tot cu sesiuni online si cu teme (scoala de stat care nu este "de fițe") si ce să vezi, au mai mult timp decat inainte. La unele cursuri, de exemplu la limbi străine, ne gandim să rămânem online. Dar cred ca problema e ca scolile private s-ar putea sa piarda bani așa.

Pot să vă scriu ce observ la fiul meu, decand își face temele prin acest sistem de predare ce se vrea inovator dar în fapt este la stadiul de pionierat.

Nu de puține ori am surprins pe celelalte imagini cum fetele manaca pui shaghai în fața camerelor ceea ce mă duce la gândul că lipsa de respect la adresa carelor didactice este la ea acasă.

La fiecare lecție dacă avem din cei 20 de copii, 6 prezenți și din cei șase maxim patru se afișează și vizual pe platformă. Sunt prezenți doar vocal cu toate că profesorii se văd și își respectă orele ca la carte.

Pe cel mic nu de puține ori l-am surprins cu browserul deschis în timpul orei iar când i-am atras atenția, s-a arătat contrariat de parcă aș fi dorit să îi schimb un obicei deja format.

Oricum, atenția lui este anormal de distrasă de ce poate face atunci când nu prezintă interes subiectul și nu este un caz singular din ce am înțeles din discuțiile purtate pe diverse medii sociale.

Sunt obosiți și poate că este așa dar noi cum eram?

Mai ales că nu avem avantajele care le au piticii astăzi. Era scuzabil să prezinți un dezinteres față de scoală și profesori?

Era admisibil ca părintele în loc să corecteze comportamentul copilului la sugestia cadrelor didactice, să devina un apărător al unui viitor bazat pe pile, cunoștinte și relații?

Este normal să adaptăm sistemul de învățământ după fața și credința fiecărui ministru în parte, fară a păstra bazele ce le-au făcut în anii, precedenți?

În mare este o întreagă nebunie girată de stat, în care fiecare poate face ce dorește, pe unicul considerent că, este libertate.

Mai asteptați o vreme. Vom Învața de le copii cum se poate optimiza scoala online și care sunt modalitățile de socoalizare și interacțiune. Orice am face noi, adulții ca să oprim avântul acestui fel de comunicare și învățare, nu vom reuși. E lupta viitorului cu vechiul. Mai bine ne adaptăm să putem opri exagerările.

Aceasta este o abordare de tip "post hoc ergo propter hoc". Dacă sunt obosiți, nervoși și neatenți din cauză că nu mai pot ieși la joacă?